Încărcătura mare de dosare pune în dificultate şi instanţele din Timiş

În pofida volumului enorm de lucru, la Ministerul Justiţiei se analizează posibilitatea desfiinţării unor Judecătorii în vestul ţării

dosare 1Cel mai recent raport privind starea justiţiei publicat de Consiliul Superior al Magistraturii arată că volumul mare de dosare, în raport cu numărul relativ restrâns de magistraţi încă pune probleme instanţelor, ducând implicit la supra-aglomerare şi termene de judecată lungi. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei nu pare să renunţe la planurile de desfiinţare a unor Judecătorii din vestul ţării.

 

Peste 40 de dosare cu zece ani vechime, pe rol la Curtea de Apel Timişoara

În ultimul raport privind starea justiţiei, publicat recent de către CSM persistă aceeaşi mare problemă remarcată la instanţele din vestul ţării – gradul mare de aglomerare al instanţelor, generat de volumul încă mare, deşi în scădere, al dosarelor.

Reprezentanţii CSM remarcă, la fel ca și în anii anteriori, unele Curți de Apel, cu un număr foarte mare de cauze de soluționat comparativ cu celelalte, și anume Curtea de Apel București cu 66.983 de cauze în 2014 (65.952 cauze în 2013), Curtea de apel  Timișoara, cu 25.989 de cauze anul trecut (29.998 de cauze în 2013), Curtea de Apel Craiova, cu 25.795 de cauze în 2014 (41.486 de cauze în 2013) și Curtea de apel Cluj, cu 24.120 de cauze în 2014 (29.424 de cauze în 2013).

Şi Judecătoria Timişoara a fost nominalizată printre instanţele cu un volum record de dosare în 2014. Raportul CSM indică, pentru 2014, zece instanţe ce au depăşit bariera de 50.000 de dosare: Judecătoria Braşov – cu 51.878 de dosare, Judecătoria Timişoara (51.894), Judecătoria Sectorul 4 Bucureşti (55.689), Judecătoria Iaşi (62.609), Judecătoria Craiova (64.356), Judecătoria Constanţa (70.766), Judecătoria Ploieşti (79.247), Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti (93.104), Judecătoria Sectorul 2 Bucureşti (100.784), Judecătoria Sectorul 3 Bucureşti (112.848).

În ceea ce priveşte încărcătura de dosare pe judecător, prima poziţie a fost ocupată anul trecut de Curtea de Apel Timişoara, cu 1.282 dosare pe judecător (1.790 dosare pe judecător, în 2013) urmată de Curtea de Apel Târgu Mureş, cu 1.252 dosare pe judecător (1.861 dosare pe judecător în 2013) şi Curtea de Apel Cluj cu 1.197 dosare pe judecător (1.601 dosare pe judecător în 2013).

Curtea de Apel Timişoara, deşi ocupă prima poziţie, înregistrează o schemă de personal relativ modestă, raportată la volumul de activitate, cu 55 de posturi şi 53 de posturi în medie ocupate efectiv.

Aglomerare de dosare şi la Parchete

Nici la nivel de Parchete lucrurile nu sunt mai lejere, în Timiş, raportul CSM menţionând că „Parchetele cu cel mai mare volum de dosare înregistrat în anul 2014 au fost Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu 2.707 de dosare, având cu 256 de dosare mai puţin totuşi decât în anul 2013 (dar rămânând pe prima poziţie ca şi în anii anteriori), urmat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara cu 1.471 de dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu 1.461 de dosare.”

Şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara este nominalizat în acelaşi context cu un volum de un volum de activitate între 50.000 şi 60.000 de cauze pe an.

La încărcătura de cauze calculată strict pe procurorii desemnaţi să soluţioneze dosare, media cea mai ridicată a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu 294 de cauze pe procuror, urmat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu o medie de 279 de dosare şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu o medie de 183 de cauze.

Aceşti indicatori nu au cum să nu influenţeze gradul de operativitate şi numărul de dosare cu termene foarte lungi pe rol. Astfel, într-un top al Curţilor de Apel cu stocuri de dosare mai vechi de zece ani CSM menţionează că, la nivel naţional, cele mai multe dosare vechi se înregistrau, la finalul primului semestru 2014,  la Curtea de Apel Bucureşti, unde erau 79 de dosare, Curtea de Apel Timişoara (41), Curtea de Apel Cluj (27), Curtea de Apel Oradea (15) şi Curtea de Apel Constanţa (11).

Totuşi, spun oficialii CSM, s-a constatat că unele Curţi de Apel au redus stocul total de dosare cu o vechime cuprinsă între cinci şi zece ani, ceea ce nu s-a întâmplat şi la monitorizarea anterioară: „Intră în această categorie Curţile de Apel Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Curtea Militară de Apel.”

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara solicită transferul poliţiei judiciare în subordinea Ministerului Public

Pentru ca această supra-aglomerare să se diminueze, inclusiv magistraţii timişeni chestionaţi pe această temă de CSM au făcut mai multe propuneri, printre acestea numărându-se arhivarea electronică a dosarelor în vederea eliberării spaţiilor de arhivare, modificarea procedurii privind reexaminarea sancţiunilor contravenţionale, renunţarea la repartizarea cauzelor la completul imediat următor şi la repartizarea ciclică, crearea în mod real a unor alternative de soluţionare a cauzelor de mică importanţă, extinderea cazurilor de închidere a procedurii insolvenţei, crearea unei baze de date naţionale de jurisprudenţă accesibilă tuturor judecătorilor şi redimensionarea circumscripţiilor teritoriale ale instanţelor.

La nivel de Parchete, se solicită transferul poliţiei judiciare în subordinea Ministerului Public, mişcare susţinută, precizează CSM, de numeroase Parchete, printre care şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, şi, totodată, reglementarea reţinerii datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicării electronice, simplificarea procedurii legate de obţinerea datelor financiare ale unei persoane, transferul activităţii non-judiciare în competenţa personalului auxiliar şi creşterea duratei măsurii preventive a reţinerii.

Avocat Lazăr Gruneanţu: „Completele specializate pe minori-familie sunt cele mai aglomerate”

Avocat Lazar Gruneantu portretInstanţele din vestul ţării au mai avut de rezolvat, pe lângă activitatea specifică, şi un număr destul de mare de petiţii de diverse genuri care, de asemenea, a supraaglomerat personalul specific de la nivel instanţelor. „Din punct de vedere al obiectului celor mai frecvente solicitări ale justiţiabililor, instanţele de judecată au indicat cererile vizând informaţii referitoare la stadiul dosarelor, motivarea hotărârilor, comunicarea unor hotărâri, eliberarea de copii, aspecte legate de judecata în fond sau relaţii cu privire la procedura prealabilă, urgentarea redactării hotărârilor sau soluţionării cauzelor, informaţii privind acordarea ajutorului public judiciar, solicitări privind jurisprudenţa instanţei, reanalizarea unor cauze soluţionate. Curtea de Apel Timişoara a semnalat faptul că foarte multe solicitări au fost înregistrate în legătură cu date statistice vizând diverse tipuri de cauze în condiţiile în care modulul statistic din ECRIS este insuficient adaptat şi subdimensionat”,  menţionează reprezentanţii CSM. Totodată, Curtea de Apel Timişoara a semnalat lipsa unei baze de date statistice comprehensive vizând toate tipurile de cereri şi acţiuni în instanţă.

„Este evident că un grad de aglomerare a instanţei se reflectă şi în termenii fixaţi în cazul unui proces. Chiar dacă în ultima perioadă se remarcă o scădere a numărului de cauze, există un număr mare de cauze în faze preliminare. Fixarea de termene depinde, deci, de specificul instanţei, şi aş spune că în momentul de faţă completele specializate pe minori-familie sunt cele mai aglomerate. Dar şi aici se încearcă să se fixeze termene care să nu depăşească o lună – cinci săptămâni, pentru că şi magistraţii îşi doresc să soluţioneze cât mai repede cauzele”, spune avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu.

Judecătorii sub spectrul desfiinţării

Marius Tudose Foto AdevarulDeşi instanţele mari continuă să fie aglomerate, lucru care poate avea consecinţe şi asupra actului de justiţie, Ministerul Justiţiei pare să nu renunţe la planurile de desfiinţare a unor Judecătorii în vestul ţării, motivând aceste demers cu volumul scăzut de activitate.

Prezent la începutul acestui an bilanţul Curţii de Apel Timişoara, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Tudose, a spus că harta instanţelor din România trebuie regândită, iar asta ar implica şi desfiinţarea unor Judecătorii mici cum este cea de la Făget. 

„Nu vă ascund faptul că am susţinut raţionalizarea instanţelor pentru că sunt dezechilibre însemnate pe volumul de muncă pe fiecare judecător. Sunt judecătorii din reşedinţele de judeţ care au 1.500 – 2.000 de dosare pe fiecare judecător, iar unele au un număr foarte mic de dosare pe judecător. Este posibil ca în timp să apară discriminări pentru că stau şi muncesc foarte mult, nu pot să se ducă la un examen de promovare, iar alţii cu un număr mai mic de dosare, au timp să înveţe să se ducă la un examen de pregătire”, a declarat preşedintele CSM.

În cazul Judecătoriei Făget, Ministerul Justiţiei susţinea anul trecut că desfiinţarea se bazează, printre altele, pe argumentul că instanţa are un volum foarte mic de activitate, în scădere în ultimii trei ani, şi o încărcătură de cauze cu mult sub media la nivel naţional – aproximativ 300 de dosare pe judecător pe an, faţă de media naţională de 750 de dosare pe judecător pe an.

Ministerul Justiţiei mai spunea că “sunt distanţe rezonabile de parcurs între localităţile ce ar urma să fi arondate şi Judecătoria Lugoj”, instanţă care putea prelua atribuţiile instanţei desfiinţate din Făget. Argumentul cu distanţele rezonabile probabil că nu a fost prea convingător pentru locuitorii din Curtea, de exemplu, care sunt arondaţi Judecătoriei Făget şi care ar fi trebuit să parcurgă aproximativ 50 de kilometri până la Lugoj.

Însă nu doar despre desfiinţarea Judecătoriei Făget se vorbeşte insistent, pe „lista neagră” a instanţelor din vestul ţării aflate sub spectrul dispariţiei regăsindu-se şi Judecătoria Moldova Nouă.

„Încercăm o formă de compromis cu membrii Senatului să revizuim puțin această listă, în sensul de a aduce date la nivelul prezent. Proiectul a pornit pe 2012, 2013 până la jumătate și atunci sunt câteva evoluții, în sensul că la anumite instanțe a crescut încărcătura, la altele a scăzut. Instanța aflată pe listă din Caraș-Severin se menține constant cu un număr foarte mic de cauze. Nu e un scop în sine desființarea unei instanțe de judecată, dar cu siguranță nu poate funcționa cu un om sau cu doi oameni. Pentru ca cetățeanul să aibă parte de un act de calitate, o instanță mică trebuie să aibă minim 5 oameni. Acolo unde constați că într-un număr foarte mare de ani nu reușești să aduci oameni, e de preferat să mergi la o instanță mai mare”, a precizat în acest sens ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro