Reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara anunţă că în zona Aeroportului va fi realizat cel mai mare centru intermodal de transport din partea de vest a ţării. Sursa exactă a banilor nu se cunoaşte încă.
Două obiective generoase, a căror sursă de realizare efectivă nu a fost identificată
Reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara anunţă că, potrivit prevederilor incluse în Master Plan-ul General de Transport, în care figurează obiectivele de investiţii pentru perioada 2015 – 2030, va fi construit lângă Timişoara, în zona Aeroportului, cel mai mare Centru Intermodal de Transport din regiunea de vest a ţării. Acesta va lega transportul feroviar, aerian şi rutier. Cele două obiective, apreciate a fi obiective majore la nivel naţional şi la nivel european, vor beneficia de fonduri nerambursabile în valoare de 82,2 milioane de euro. Acestea sunt reprezentate de un terminal intermodal de marfă şi un terminal intermodal de pasageri.
Directorul AIT, Dan Idolu, apreciază că acestea vor juca un rol important în dezvoltarea economică a zonei de vest a ţării, prin îmbunătăţirea infrastructurii oraşului şi prin crearea de noi locuri de muncă. „Companiile private vor avea noi oportunităţi de dezvoltare prin oferirea unor legături excelente între căile rutiere – prin conexiunile cu şoseaua de centură şi autostradă – şi cele feroviare şi aeriene”, declară Daniel Idolu. În plus, opinează că aceste obiective vor contribui la eliminarea traficului greu din oraş, la reducerea poluării, la decongestionarea traficului urban şi la menţinerea în stare bună a infrastructurii rutiere urbane.
Terminalul de marfă va include un centru cargo, o platformă de staţionare aeronave şi un terminal de cale ferată. În plus, proiectul prevede şi reabilitarea liniei ferate existente în perimetrul aeroportului, conectarea acesteia la reţeaua naţională, realizarea de locuri de parcare pentru autovehicule şi conexiuni de transport. Primul pas în direcţia dezvoltării aeroportului în acest sens a fost realizat prin aprobarea pentru finanţare de către Comisia Europeană, a proiectului „Cargo Tim – Studii pentru Dezvoltarea Infrastructurii Transportului Intermodal de Marfă la Aeroportul Internaţional Timişoara” prin programul european TEN-T. Administraţia aeroportului susţine că a făcut demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor ca în Master Plan să apară specificat caracterul de intermodalitate al acestui obiectiv.
În ce priveşte terminalul de pasageri, acesta va fi construit etapizat şi va include o aerogară de mari dimensiuni, dotată cu toate facilităţile comerciale şi operaţionale necesare. Proiectul mai prevede şi construirea unei autogări legate printr-o galerie comercială de aerogară. Aceasta va deservi transportul public şi va reprezenta, potrivit aprecierii reprezentanţilor AIT, un nod rutier important. În proiect mai este prevăzută şi construirea unor spaţii comerciale, a unor parcări auto şi a unei gări care să asigure legătura între aeroport şi magistrala feroviară pe ruta Viena – Budapesta – Timişoara – Bucureşti.
Forma iniţială a Master Planului prevede doar extinderea terminalului de pasageri
În forma iniţială în care Master Planul General de Transport apare publicată pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor figurează consemnate, la secţiunea dedicată Transportului Aerian, în ce priveşte Aeroportul Internaţional Timişoara, preocupări legate de “asigurarea capacităţii infrastructurii şi facilităţilor operaţionale necesare nivelului cererii de servicii de transport aerian din 2020 şi 2025”.
Proiectul include referiri explicite la extinderea terminalului de pasageri în intervalul 2020 – 2025, precum şi analiza oportunităţii de a dezvolta un terminal cargo.
În ceea ce priveşte obiectivele de extensie a terminalului de pasageri existent şi fezabilitate a dezvoltării unui terminal cargo, estimarea de costuri prevede un necesar de 78,3 milioane de euro, la care se adaugă alte patru milioane de euro, ca şi costuri suplimentare de operare. Adică un total de 82,2 milioane de euro.
Ca termen pentru perioada de implementare a extinderii terminalului de pasageri este menţionat intervalul 2020 – 2025, iar ca termen pentru analiza oportunităţii de dezvoltare a unui terminal cargo, anul 2020.
Două proiecte de centre intermodale, care ar putea deveni unul singur
Autorităţile investite cu implementarea proiectului sunt Aeroportul Timişoara şi Ministerul Transporturilor. Între timp, însă, o hotărâre a Senatului României, datând de la începutul lunii octombrie, a consfinţit asupra transferului Aeroportului Timişoara din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea autorităţilor judeţene.
L-am întrebat pe directorul AIT, Dan Idolu, care este sursa de finanţare a celor două obiective menţionate şi cine va asuma execuţia lor. Acesta a declarat că aprobările vizând finanţarea din fonduri europene a studiilor şi avizelor necesare materializării proiectului sunt deja obţinute şi că finanţarea pentru acestea, în valoare de aproximativ un milion de euro, este posibilă prin programul european TEN-T. “Aceasta necesită 50% cofinanţare”, a precizat managerul AIT, potrivit aprecierii căruia co-finanţarea ar putea fi asigurată fie din fonduri guvernamentale, fie de la bugetul administraţiei judeţene, în 2015. În ce priveşte partea de execuţie propriu-zisă, finanţarea va fi asigurată din fonduri europene, pe programul POS-T,mai spune Dan Idolu. Acesta mai spune că, indiferent care va fi autoritatea căreia îi va fi subordonat AIT, reprezentanţii lui îşi asumă execuţia acestuia.
Referitor la posibilele legături care ar putea fi stabilite, în viitor, între proiectul de centru intermodal asumat de AIT şi proiectul unui Centru Intermodal de Transport Mărfuri plănuit să se realizeze la Remetea Mare, directorul AIT, Dan Idolu, spune că “vor exista, categoric, legături între cele două proiecte”, fiind posibilă materializarea unui proiect unitar. În context, managerul AIT a făcut referire la existenţa, în apropierea Aeroportului, a unei suprafeţe de teren de aproximativ 50 – 60 de hectare, teren despre care spune că aparţine domeniului public al Statului român.
Ultimele comentarii