Suprafaţa de teren arabil deţinută de către investitorii străini în Timiş se află într-o creştere vertiginoasă, în lipsa oricăror oprelişti legislative, promise de ani de zile.

Pământul, în continuare un chilipir

Conform datelor Direcţiei Agricole Timiş, aproape 20% din suprafeţele agricole din judeţ sunt cultivate de întreprinzători străini. Este vorba de peste 100.000 de hectare din totalul de 533.000.  

Prof. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara, explică de ce Timişul este unul dintre judeţele cu cele mai mari suprafeţe agricole în posesia unor investitori străini: „Timişul are unul dintre cele mai bune terenuri agricole nu din România, ci din Europa. Cernoziomurile din zone precum Jimbolia, Gottlob, Variaş sunt extrem de productive, şi se poate spune că sunt aproape cele mai calitative din Europa.”

În ciuda mesajelor transmise pe diverse canale către proprietarii autohtoni de a nu-şi înstrăina pământurile, sau, măcar, nu la preţuri derizorii, străinii continuă să cumpere teren agricol în Timiş pentru că este în continuare extrem de ieftin, raportat la preţurile practicate în ţările Europei de Vest.

„În statele vest-europene, un astfel de hectar de pământ cu calităţi precum cel din Timiş, ar costa peste 50.000 de euro. Aici se vinde şi de zece ori mai ieftin, cu preţuri între 5.500 şi 6.500 de euro hectarul”, spune Alexandru Moisuc.

Reglementări rămase în aşteptare

De ani buni, Ministerul Agriculturii promite că va lua măsuri pentru limitarea achiziţionării terenului agricol de către cetăţenii străini. Conform unui nou proiect pe această temă, se vor limita la 1.500 de hectare achiziţiile pe care le pot face firmele străine. În plus, locuitorii din afara spaţiului comunitar ar putea fi obligaţi să obţină cetăţenia română pentru a deţine suprafeţe agricole. 

Ministerul Agriculturii vrea să limiteze vânzarea terenurilor către străini. Persoanele fizice ar putea cumpăra maximum 150 de hectare, iar suprafaţa ar creşte de zece ori în cazul firmelor şi a fondurilor de investiţii. Mai mult, investitorii ar trebui să demonstreze că au cel puţin cinci ani de experienţă în domeniu.

Potrivit Ministerului Agriculturii, aproximativ un milion de hectare arabile din România se află în prezent în posesia străinilor.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a depus o adresă la Ministerul Agriculturii, pentru rediscutarea Legii vânzării terenurilor agricole. „S-a ajuns acum să nu se mai cumpere teren cu hectarul, se cumpără cu ferma. E un american pe la Botoşani care a cumpărat 10.000 de hectare într-o săptămână. Ar trebui să fie interzis, indiferent că e persoană fizică sau juridică”, susţine Laurenţiu Baciu, directorul Ligii.

Şi premierul Dacian Cioloş a transmis primarilor să nu faciliteze cu orice preţ vânzarea terenurilor până când nu au făcut toate eforturile de a le valorifica pe plan local: „Nu facilitaţi cu orice preţ vânzarea terenului până când nu aţi făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat cu comunităţile locale. Sigur că e mai uşor să obţineţi un anumit sprijin când vine un străin să vă cumpere pământul şi să vă roage să-l regrupaţi pentru ei pentru a-l vinde. Gândiţi-vă că în felul acesta vindeţi o resursă care e a comunităţii şi pe care nu o mai puteţi aduce înapoi.”

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren agricol în România, pe primele locuri se află Italia, urmată de Germania şi de ţările arabe. Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş (care rămâne pe primul loc), Vaslui şi Arad.