În noiembrie anul trecut, premierul Victor Ponta venea în Timiş înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, să inaugureze cele trei puncte noi de frontieră deschise permanent în Timiş, la frontiera cu Serbia – Foeni, Lunga şi Valcani. Vizita s-a rezumat, însă, doar la Punctul Lunga, unde drumul era proaspăt asfaltat. Dacă s-ar fi dus la Valcani,  coloana prezidenţială ar fi trebuit să se transbordeze din limuzine în tractoare, pentru că drumul era impracticabil şi a rămas şi acum la fel.

Asfaltul, un vis frumos

O dovadă în plus că cele trei noi puncte de frontieră cu Serbia, în regim permanent, au fost inaugurate la normă este faptul că la Valcani, în această perioadă, drumul de acces este atât de prost, încât tractorul rămâne cel mai sigur mijloc de transport până în punct.

Problema a fost luată în discuţie şi la Consiliul Judeţean Timiş, unde un conilier judeţean a cerut conducerii să facă demersuri la nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care administrează acum segmentul de drum. „Dacă la Lunga şi Foeni nu sunt probleme, la Valcani există o problemă majoră întrucât drumul respectiv este impracticabil şi nu se poate circula decât cu tractoare. Am discutat cu cei de la Direcţia de Drumuri şi am înţeles că acest drum a trecut la CNADNR. Prin urmare, trebuie găsită modalitate de a sensibiliza reprezentanţii CNADNR astfel încât să facă ceva pentru acest drum. Din păcate, porţiunea dinspre România este impracticabilă, iar cea dinspre Serbia este foarte bună. Aşa cum s-a realizat la Pădureni acel sens cred că se poate realiza şi la Valcani acea porţiune de drum. Pentru că nu aparţine de CJ Timiş datoria revine CNADNR să facă acest drum practicabil”, spune consilierul judeţean PDL Tiberiu Lelescu.

Deocamdată, reacţia a fost una de luare la cunoştinţă din partea conducerii CJ Timiş, încercându-se rezolvarea problemei prin rugăminţi. „Referitor la drumul de la Valcani, trebuie să ştiţi că noi ne-am achitat de sarcini care ni le-am asumat împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Interne pe linia poliţiei de frontieră şi în aceste condiţii nu putem face mai mult decât să intervenim, să îi rugăm să repare drumul respectiv”, a declarat preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.

Din perspectiva acestei situaţii, acum se poate înţelege de ce, la ultima vizită, pre-electorală a lui Victor Ponta în Timiş, în noiembrie anul trecut, inaugurările de puncte de frontieră s-au rezumat doar la P.T.F. Lunga, unde drumul era proaspăt asfaltat.

Aceasta nu este însă nici pe departe singura anomalie legată de noile puncte de trecere a frontierei, deservite de personal vamal împrumutat de la punctele deja existente, în condiţiile unei scheme de personal şi aşa insuficiente. „După cum Foeniul e deservit de personal luat de la Moraviţa, la Valcani se foloseşte personal de la Jimbolia. Da, drumul e impracticabil până la Valcani , şi sigur că e o situaţie ciudată. Dar ce e normal în ţară?” ne-a declarat Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Agenţilor Vamali din Regionala Timişoara.

Clădiri cu utilizare limitată

După ce anul trecut s-a anunţat că în Timiş a fost decisă deschiderea a trei noi puncte de frontieră în regim permanent – la Foeni, la Lunga şi la Valcani –, s-a decis alocarea de fonduri pentru amenajarea clădirilor din cele trei viitoare vămi, prin asocierea Consiliului Judeţean cu Primăriile din zonă, convenindu-se asupra unei prime tranşe de un milion de lei.

S-au prezentat în acest sens costurile estimative pentru lucrările de amenajare a punctelor de trecere a frontierei, respectiv 400.000 de lei pentru imobilul din Foeni, 284.000 de lei pentru imobilul din Comloşu Mare şi 331.000 de lei pentru cel din Valcani.

Astfel, s-au făcut bugete şi s-a decis alocarea de bani pentru clădiri, uitându-se de drumurile de acces. Aceasta în condiţiile în care, în Timiş, existând experienţa investiţiilor mari făcute în zona Cenad,  probabil că ar trebui să existe reţineri legate de finanţarea reabilitării unor puncte vamale noi, în regim permanent, care ar putea deveni inutile odată cu integrarea Serbiei în spaţiul comunitar.  Astfel, în loc să se facă investiţii în infrastructură la punctele de trecere a frontierei cu Serbia, în 2003 – 2004 s-a investit masiv în clădiri de la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria.

La începutul anului 2004, autorităţile locale s-au chinuit să finalizeze şi să inaugureze sediul Vămii Cenad până la alegerile locale, pentru a fi o bilă albă în plus pe agenda electorală. În cele din urmă, noul sediu al Vămii Cenad – o investiţie de 1,39 de milioane de euro – a fost inaugurat pe 3 iunie 2004. Artizanii acestui proiect au dat dovadă de o “mare viziune”, ctitoria lor durând, pentru scopul pentru care era construită, aproximativ trei ani.