Implicare românească în susţinerea programelor de cercetare şi prevenţie a bolilor hepatice

Consult hepaticAfecţiuni extrem de grave, cu evoluţie insidioasă, care afectează aproape 30 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene, cauzând, prin complicaţiile lor, sute de mii de decese anual, bolile hepatice vor beneficia de suportul necesar derulării programelor de cercetare şi prevenţie. Printre susţinătorii acestor proiecte, la nivel european, se numără europarlamentarul PNL Cristian Buşoi.

 

Eurodeputatul PNL Cristian Buşoi a găzduit, zilele trecute, o conferinţă în Parlamentul European, la care au participat reprezentanţi ai Asociației Europene pentru Studiul Ficatului , în cadrul căreia a fost lansat şi primul ghid de hepatologie din Europa, “Hepamap – Perspective pentru cercetarea afecţiunilor hepatice în Uniunea Europeană”.

“Mulți cetățeni ai UE sunt familiarizați acum cu ceea ce înseamnă hepatitele virale sau ciroza. Există însă o serie de alte boli ale ficatului despre care avem foarte puține informații. Hepamap ne ajută să ne ghidăm pentru a îmbunătăți atât cercetarea asupra bolilor care afectează ficatul, cât și inițiativele politice, astfel încât aceste afecțiuni să poată fi ținute sub control”, spune Cristian Bușoi, președintele Grupului de Interes pentru afecțiuni hepatice.

Ghidul Hepamap, care a fost lansat în cadrul conferinţei, identifică oportunități de reducere semnificativă  a mortalității provocate de bolile hepatice și de prevenire a afecțiunilor ficatului în UE, până la sfârșitului anului 2020. Accentul este plasat pe acţiunile cu caracter de prevenţie şi pe măsurile menite să diminueze problemele de sănătate provocate de obezitate și de excesul de alcool.

Hepamap subliniază nevoia unor cercetări suplimentare privind bolile ficatului prin programe de finanţare ca Horizon 2020 sau IMI 2 (Innovative Medicines Initiative 2), și propune soluţii decidenţilor politici prin care să determine populația să conștientizeze că boala ficatului are directă legătură atât cu stilul de viață, dar și cu alte boli precum cele cardiovasculare sau cancerul“, declară Cristian Buşoi.

În cadrul conferinţei medicale s-au purtat discuții despre bolile hepatice, în general, şi despre hepatitele virale, în particular, şi despre legăturile dintre diferitele afecţiuni, cum sunt bolile cardiovasculare, diabetul sau obezitatea, şi bolile hepatice. S-a discutat, de asemenea, şi despre modalitățile posibile de finanțare a programelor de cercetare pentru identificarea unor tratamente ale afecțiunilor hepatice.

Afecţiunile hepatice, o ameninţare la adresa sănătăţii

Bolile hepatice sunt extrem de costisitoare, atât din punctul de vedere al suferinţelor provocate, cât şi din perspectiva afectării premature şi progresive a productivității şi a capacităţii de muncă.

Doar în cursul anului 2013, 29 de milioane de cetățeni ai UE figurau înscrişi în evidențe ca suferind de boli cronice hepatice. Tot în 2013, potrivit datelor statistice, ciroza a provocat, în Europa, moartea a aproximativ 170.000 de persoane, în vreme ce cancerul hepatic a răpus aproximativ 47.000 de oameni. Potrivit opiniei specialiştilor, prevenirea acestor afecţiuni ar putea genera beneficii enorme cetățenilor UE şi ar ajuta statele membre UE să economisească miliarde de euro.

Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului, care va aniversa 50 de ani de activitate în 2015, este o organizație a profesioniștilor în hepatologie, fondată la Geneva – Elveția. Congresul anual al EASL atrage peste 10 000 de participanți, fiind cel mai mare congres medical din lume dedicat ficatului.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis