Implantul de inimă artificială va fi introdus, în premieră în România

Implant inima artificialaUn procedeu nou în România, prin care pacienţilor care au nevoie de transplant cardiac li se va introduce o „inimă artificială” va fi introdus la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

 

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, Horaţiu Suciu, a declarat, la începutul acestei săptămâni, într-o conferinţă de presă, că personalul medical de aici face deja transplantul de rutină şi urmează să introducă, probabil în acest an, un procedeu în premieră în România, anunţă Mediafax. Prin noul procedeu, pacienţilor care au nevoie de transplant li se va introduce o „inimă artificială” – un dispozitiv care funcţionează ca o pompă, preluând activitatea muşchiului inimii şi reglând debitul cardiac, a explicat el.

Există încă procedee pe care nu le-am făcut, sunt procedee care asigură un suport mecanic al circulaţiei şi care asigură aşa-numitele «bridge to transplantation», pentru pacienţii care, iată, aşteaptă pe liste un an-doi şi nu primesc un cord. Suntem în curs de a implementa aceste proceduri noi în clinica noastră, care constau practic în introducerea unui dispozitiv intrapericardic, care să asigure această funcţie a inimii. Popular se spune «inimă artificială», este un dispozitiv de asistare mecanică a circulaţiei, pentru că inima proprie rămâne pe loc. Şi suntem în curs, suntem foarte aproape de a face acest lucru”, declară Horaţiu Suciu.

Acesta a precizat că un astfel de procedeu nu se realizează în acest moment niciunde în România şi constituie o prioritate a institutului din Târgu Mureş, dat fiind că ţara noastră este singura din zonă în care nu se face. Procedeul se realizează de mai mult timp în Europa Centrală, în timp ce în zona Europei de Est au fost începute programe similare din 2007-2008 – în Croaţia, în 2007, în Ungaria, în 2012, în Serbia, în 2013.

Conform acestuia, toate cele necesare pentru acest procedeu pot fi decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: „În principiu, toate materialele specifice chirurgiei cardiovasculare se plătesc din programul naţional de prevenire-combatere a bolilor cardiovasculare, deci le asigură CNAS. Există o listă cu materiale care pot fi decontate prin acest program, aprobată prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi CNAS, şi sunt prevăzute şi aceste dispozitive. Deci, şi în acest moment se pot achiziţiona. Dar sunt foarte scumpe, de la 50.000 de euro în sus, niciun spital nu-şi va permite. Probabil, va fi nevoie de un program separat pentru aceste dispozitive”.

Horaţiu Suciu mai spune că un astfel de procedeu nu se realizează în acest moment niciunde în România şi constituie o prioritate a IBCvT Târgu Mureş. „Dispozitivul este ca o pompă, se introduce printr-o procedură de chirurgie cardiovasculară în interiorul ventriculului stâng şi acest dispozitiv absoarbe practic tot sângele din ventricul, punând în repaus muşchiul inimii, care nu face faţă acestei sarcini. Este preluată practic activitatea ventriculului stâng, printr-o proteză se introduce în aortă şi asigură un debit cardiac. E o pompă care asigură o funcţionare şi un debit cardiac de şapte – opt litri pe minut, cât are nevoie un om pentru a avea o senzaţie de bine”, explică şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul IBCvT Târgu Mureş, arătând că această „pompă” este menită să suplimenteze partea pe care inima pacientului nu poate să o asigure.

El a adăugat că acest procedeu a fost gândit iniţial ca unul temporar, care să asigure pacientului supravieţuirea în condiţii bune până la transplant, dat fiind că un donator nu este întotdeauna disponibil, dar a ajuns să fie văzut ca o alternativă la transplant, după ce unii pacienţi care aveau implantat acest dispozitiv nu au mai dorit să li se transpleze un nou cord. „Ulterior, pacienţii s-au simţit atât de bine, încât unii n-au mai vrut să facă transplant, deci s-a transformat în destination therapy, adică au rămas cu el pacienţii mai vârstnici, cu anumite patologii, care aveau şi nişte contraindicaţii temporare, şi aceste dispozitive s-au impus, încet-încet, ca şi o alternativă la transplant. Cam 10 la sută au avut şi şansa să recupereze, deci punându-se în repaus ventriculul stâng şi nemaifiind supus sarcinii – e pus în repaus, bate, dar aşa, relaxat – recuperează. Pacientul pleacă acasă. E implantat total, în exterior iese un fir care se conectează la o baterie, arată ca un walkman. Pacientul are mobilitate, se duce, face baie… Sunt pacienţi care îl au de cinci ani şi nu vor să-şi mai facă transplant”, mai spune Horaţiu Suciu.

Potrivit acestuia, în Germania, spre exemplu, numărul acestor procedee, într-un an, a ajuns să-l depăşească pe cel al transplanturilor: „În Germania se pun 800 de astfel de dispozitive pe an şi se fac 400 de transplanturi. E absolut necesar ca şi România să înceapă acest program”.

Medicul a adăugat că obiectivele institutului sunt însă mult mai mari, fiind vizată obţinerea de fonduri europene pentru o clădire nouă, separată de viitorul Spital regional, actualul Spital Clinic Judeţean de Urgenţă. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 50 de milioane de euro.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro