Iaşiul îi “suflă” Timişoarei finanţarea pentru Centrul Intermodal

De vină ar putea fi opţiunile bizare ale administraţiei judeţene timişene

În momentul de faţă, nu Timişoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favorită pentru finanţarea acestei investiţii, ci Iaşiul. Vina pentru această situaţie poate fi căutată la administraţia judeţeană, care a schimbat zona de realizare a proiectului, de la Recaş la Remetea Mare. La Recaş exista un studiu de fezabilitate, un proiect aprobat şi un teren alocat de Stat, care nu trebuia cumpărat prin exproprieri, ca în cazul variantei cu Remetea Mare. Iată că acum această răzgândire a autorităţilor judeţene se întoarce împotriva proiectului, pentru că Intermodalul de la Iaşi este favorit la obţinerea de finanţare tocmai pentru că Statul oferă terenul pentru realizarea centrului, exact ca la Recaş.

 

Competiţie în care Timişul intră pe o poziţie defavorabilă

Centru intermodalNu este niciun secret faptul că printre zonele în care se intenţiona de ani buni realizarea de centre intermodale de trans­port se numără Timişul şi Iaşiul. Iată însă că, în acest an, deşi Ti­mişul are cel mai vechi proiect pentru realizarea unui centru de acest fel, care va conecta rute de transport rutier, feroviar şi ae­rian, Iaşiul este favorit la finan­ţare nu doar de la buget, ci şi din fonduri europene, prin progra­mul POS Transport. Astfel, pen­tru aceste proiecte, autorităţile locale, în parteneriat cu C.F.R., pot accesa bani europeni pentru construcţia de Centre Inter­mo­dale de Transport, în cadrul Programul Operaţional Sectorial “Transport”, Axa prioritara 3 – “Monitorizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasageri­lor”. Problema e că fondurile pen­tru acest segment, în cazul României, sunt limitate, şi se acţionează după principiul “pri­mul venit, primul servit”.

Tocmai din cauza bâlbâie­li­lor administrative, care au schim­bat poziţionarea Centrului de la Recaş (unde proiectul era apro­bat deja) la Remetea Mare face ca Iaşiul să fie favorit în această cursă a finanţării. Este vorba des­pre un proiect promovat de Consiliul Judeţean Iaşi, care a realizat toată documentaţia pre­liminară realizării unui astfel de centru în comuna ieşeană Hol­boca. Proiectul, întocmit în timp record, a avut mult mai multă trecere, spun surse guverna­men­tale, la Ministerul Trans­porturilor, ţinând cont că acesta a şi fost condus câteva luni bune de ieşeanul Relu Fenechiu. Proiectul a fost iniţiat în 2012, iar în luna decembrie era deja nominalizat in planurile de dez­vol­tare pe termen mediu, ale mi­nisterului. Valoarea totală a pro­iectului este de 46 de milioane de euro, cu termen de finalizare de 24 de luni. Suprafaţa totală ocupată ar fi de 29 de hectare, dintre care zona platformelor de încărcare – descărcare contai­ne­re ar avea 9,23 de hectare. Pro­iec­tul este promovat ca fiind “foar­te important şi pentru veci­nii noş­tri din Republica Moldova, având în vedere că România ră­mâne al doilea partener comer­cial al Republicii Moldova, după Rusia”.

Terenul propriu, un avantaj pentru centrul ieşean

Deloc lipsit de importanţă, raportat la situaţia din Timiş, es­te faptul că proiectul de la Iaşi a fost promovat rapid şi are şanse mai mari de finanţare decât de la Timişoara, dintr-un motiv foar­te simplu: se va implementa pe terenul Statului.

“Amplasamentul a fost con­si­derat a fi optim deoarece tere­nul propus pentru construirea Centrului Intermodal va fi pus la dispoziţie de către Primăria Hol­boca”, se arată în prezentarea oficială, acceptată de Ministerul Transportului, a proiectului de la Iaşi.

Timişul, din păcate, cu pro­iec­tul său, nu se bucură de ace­laşi avantaj, care se ştie că este esenţial în cazul unei investiţii pentru care se doreşte accesa­rea de fonduri europene. Şi a­ceasta pentru că structurile eu­ropene de finanţare nu dau nici măcar un euro pentru un pro­iect în care terenul nu are un sta­tut cert din punct de vedere al proprietăţii. Or, dacă la Iaşi terenul este al Statului, şi nu sunt dubii legate de statutul său, în Timiş, terenul de la Remetea Mare urmează a fi expropriat de la diverse persoane fizice, care s-ar putea să nu se înţeleagă cu Statul la preţ, să urmeze litigii, care să treneze ani de zile în in­stanţe, şi aşa mai departe. Toate aceste neajunsuri ar însemna tot atâtea tergiversări ale acestui proiect care ar fi fost un adevă­rat motor al economiei timişene.

Paradoxal, locaţia de la Re­metea a fost aleasă în urma unui lobby constant făcut de C.J. Ti­miş, lobby care scapă logicii nor­male pentru că, măcar din per­spectiva terenului care la Recaş e pus la dispoziţie gratuit de că­tre Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpă pentru buget. Şi Ministerul Transpor­tu­rilor recunoaşte însă că susţine varianta cu Remetea Mare, la sugestia directă a C.J. Timiş. La Recaş, Primăria locală pusese la dispoziţie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri şi bani mulţi daţi de Stat pentru despăgubirea pro­prie­tarilor din zonă. De altfel, C.J. Timiş a decis recent aloca­rea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziţio­nare de teren în vederea deru­lării proiectului Centrului Inter­modal de transport marfă Timi­şoara, în zona Remetea Mare, cheltuială care nu mai era nece­sară în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaş.

În plus, la Recaş, se întoc­mi­se, din bani publici, şi docu­mentaţia iniţială, care a fost şi aprobată de Ministerul Trans­por­turilor. În aceste condiţii, se estima de anul trecut că în 2013 Timişul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Inter­modal Zonal, deşi, dacă acesta ar fi rămas la Recaş, erau şanse mari să fie demarate investiţiile, pentru care exista deja docu­mentaţie aprobată.

Adoptarea bugetului pe 2013 a confirmat aceste prognoze. Timişul nu a primit de la Guvern niciun leu pentru Centrul Inter­modal Zonal. Şi sunt şanse ex­trem de mari ca şi cu bugetul pe 2014 să se întâmple acelaşi lucru. Oficialii Ministerului Transpor­tu­rilor şi-au stabilit priorităţile strategice pe termen mediu, în perspectiva anilor 2014 – 2016, şi şi-au trasat în proiectul de buget adoptat obiectivele de investiţii pe care le va finanţa. Printre acestea nu se regăseşte Centrul Intermodal Zonal Timişoara. Mi­nisterul Transporturilor menţio­nează doar ca obiectiv pe ter­men mediu, în proiectul de bu­get, “realizarea a cel puţin un centru intermodal principal (Iaşi) şi pregătirea pentru exe­cuţie a încă patru (Bucureşti, Ti­mişoara, Constanţa şi Braşov)”. Se vede, deci, şi din această formulare, că Iaşiul pleacă în această cursă a finanţării din postura de favorit.

Valeriu Tabără: “Dacă rămânea la Recaş, proiectul era deja demarat”

Valeriu Tabara“La Recaş, proiectul respecta şi distanţă faţă de aeroport, şi faţă de căile ferate şi arterele rutiere. Aşa, prin insistenţele Consiliului Judeţean şi încăpăţânarea de a se realiza acest proiect la Remetea Mare, Timişul pierde o investiţie de 80 de milioane de euro.”

Valeriu Tabără, fost minisru al Agriculturii

Valeriu Tabără (foto), fost ministru al Agriculturii, care a făcut demersuri pen­tru im­plementarea acestui proiect pe plan local, susţine că, da­că s-ar fi menţinut zo­na alea­să iniţial, respectiv Re­caşul, proiectul ar fi fost deja de­marat. “La Recaş, pro­iec­tul respecta şi distanţă faţă de aeroport, şi faţă de căi­le fe­rate şi arterele rutiere. Aşa, prin insistenţele Consiliului Judeţean şi încăpăţânarea de a se realiza acest proiect la Remetea Mare, Timişul pier­de o investiţie de 80 de mi­lioane de euro. Proiectul era deja demarat dacă rămânea la Recaş, unde nu trebuiau făcute exproprieri, iar do­cu­mentaţia era deja acceptată. Prin faptul că se insistă pe varianta cu Remetea Mare, se blochează o investiţie ex­trem de importantă pentru Ti­miş”, atrage atenţia Vale­riu Tabără.

Acesta mai spu­ne că, în momentul în care a plecat de la conducerea Mi­nisterului Agriculturii, Ti­mi­şul era prin­cipal favorit pen­tru realiza­rea centrului inter­modal de trans­port mar­fă. “Proiectul era ac­ceptat, şi am purtat nume­roa­­se dis­cuţii cu Anca Boagiu, care era atunci ministru al Trans­porturilor. Ea şi-a ară­tat în mod deschis susţinerea pen­tru acest pro­iect, în va­rian­ta realizării sa­le la Recaş. Se ştie că Minis­terul Trans­por­turilor agrea acest pro­iect, care poate era chiar aproape de finalizare acum, dacă ră­mânea la Re­caş”, susţine fos­tul ministru şi parlamentar de Timiş. 

Interesant este faptul că şi în continuare Ministerul Transporturilor, în Strategia de Transport Intermodal din România – document de ba­ză pentru obţinerea finan­ţă­rilor pe acest segment – spu­ne că printre zonele che­ie identificate pe baza ana­lizei rutelor şi a fluxurilor de tran­zit pentru construirea sau mo­dernizarea a cel puţin unui ter­­minal intermodal, pe ter­men scurt se numără Ti­mi­şoara, cu poziţionarea la Recaş.

De altfel, la începutul anului, chiar şi Relu Fene­chiu, pe atunci ministru al Transporturilor, recunoaştea că realizarea Centrului In­ter­modal la Recaş a fost a­grea­tă inclusiv de C.F.R., ca­re trebuie implicat în proiect. Ulterior, în mod misterios, Ministerul Transporturilor a început şi el să susţină va­rianta cu Remetea Mare, în urma unei adrese a C.J. Ti­miş: „La momentul avizării, în data de 9 aprilie 2012, de către C.N.C.F. C.F.R. S.A. a studiului de fezabilitate Cen­trul Intermodal Regional de Transport Marfă Timişoara – Recaş, terenul pentru locaţia Remetea Mare nu era dispo­nibil în vederea punerii la dispoziţie pentru realizarea Centrului intermodal. Ulte­rior s-a transmis adresa nr. 1.361/6 septembrie 2012, prin care Consiliul Judeţean Ti­miş şi partenerii locali susţin ca primă locaţie Remetea Mare, iar locaţia Recaş, ca şi locaţie de rezervă”, men­ţiona fostul ministru.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro