„Hotelul de 5 stele” de la Zoo rămâne pe lista de investiţii de la Primărie

În ciuda obiecţiilor consilierilor locali, valoarea a rămas bătută în cuie

Intrare la Zoo 2Deşi clădirea multifuncţională care urmează să se construiască la Grădina Zoologică Timişoara a constituit o sursă constantă de controverse, prin valoarea ei, comparată de unii consilieri locali cu un hotel de 5 stele, aceasta este menţinută fără ajustări pe linia de investiţii a Primăriei. Recent, a primit fonduri pe formula iniţială şi la ultima rectificare de buget, care urmează să fie votată în această lună.

 

Rămâne cum s-a stabilit

Clădirea multifuncţională de la Grădina Zoologică a fost, în ultimii doi ani, un motiv de certuri şi controverse în şedinţele de plen ale Consiliului Local, fiind invocată de fiecare dată valoarea prea mare a investiţiei. Deşi chiar şi conducerea Primăriei a susţinut la un moment dat că va face analize mai amănunţite pe această temă, nimic nu s-a schimbat. Devizul de lucrări rămâne acelaşi, în condiţiile în care Primăria Timişoara continuă să aloce fonduri pe baza formulei iniţiale.

Astfel, pe lista de investiţii ataşată la rectificarea de buget de jumătate de an, care urmează să fie votată în această lună de către consilierii locali, fără alte ajustări de buget, investiţia „Clădire educaţională multifuncţională la Grădina Zoo” este trecută la capitolul lucrări în continuare cu suma de 10.000 de lei.

Pe lângă această alocare de fonduri, Grădina Zoologică mai beneficiază la categoria investiţii pe hârtie de alocări de fonduri pentru două obiective – studiu de fezabilitate, caiet de sarcini, proiect tehnic, detalii de execuţie, proiect pentru autorizaţie de construcţii pentru o carantină şi o bază furajeră. Doar documentaţia pentru aceste două obiective de investiţie costă 120.000 de lei, bani cu care deja se putea face ceva concret la Grădina Zoologică, nu doar pe hârtie.

Investiţie unicat

În ceea ce priveşte investiţia clădirii multifuncţionale, aceasta este promovată încă din 2008 de Direcţia de Mediu a Primăriei, având ca obiectiv principal educarea şi sensibilizarea publicului, în special a copiilor.Valoarea clădirii era estimată atunci la 3.338.959,67 lei, trei sferturi din sumă urmând a fi acoperită de Ministerul Mediului.

Iniţial a fost făcută o documentaţie pentru realizarea acestui proiect în 2008, înainte de izbucnirea crizei economice. Contextul economic a făcut ca multe din investiţiile de acest gen să fie blocate, iar proiectul a fost readus în actualitate anul trecut, când s-a analizat din nou documentaţia din 2008. Consilierilor li s-a propus să adopte un proiect de hotărâre privind reactualizarea documentaţiei tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţie. În Consiliul Local au apărut, însă, controverse, legate de preţul estimat, care nu era cu mult mai mic decât cel din 2008, deşi între timp preţurile pe piaţa imobiliară timişoreană au scăzut spectaculos de mult. Valoarea devizului în anul 2008, când a fost un boom imobiliar, a fost de 1.488.635 de euro. Valoarea devizului azi este de 1.397.411 euro.

S-au cerut clarificări şi s-a specificat că în acest preţ a fost introdus calculul anumitor utilităţi, a încălzirii, a instalaţiilor electrice. Consilierii locali contestatari spuneau că, dacă se face un simplu calcul al suprafeţei construite care este de 471 mp, şi desfăşurată, de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, cu tot cu sală multifuncţională, cu amenajările exterioare cu diverse parcări, rezultă un cost de aproximativ 1.500 de euro pe metru pătrat, în condiţiile în care un metru pătrat de clădire rezidenţială este sub 800 de euro.  

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu au precizat că iniţial proiectul era prevăzut în roşu şi că, ulterior, au apărut diferenţe de preţ date de faptul că imobilul este mobilat. În plus, spun aceştia „pentru realizarea sticlei acvariilor şi terariilor sunt doar doi furnizori în Europa”. Însă chiar şi folosirea acestor materiale extrem de greu de găsit nu li s-a părut în regulă unor consilieri locali, care au comparat preţul cu cel al unui Aqualand terminat recent la Oradea, care a costat în jur de 1000 de euro pe metru pătrat, în condiţiile în care are centru spa, opt bazine încălzite, tobogane, aparat de făcut valuri şi aşa mai departe. Culmea e că preţul i s-a părut mare şi primarului Nicolae Robu, dar acesta a precizat că „întotdeauna preţul de adjudecare a unei lucrări în procesul de licitaţie este mult sub acest preţ pe care-l stabileşte proiectantul. Câteodată cade la 50%. Deci, acesta e preţ de pornire stabilit de proiectant conform unor normative cu care operează proiectanţii în general”.

Sandu Stefan consilier (5)Primarul mai spunea că este un proiect pentru care s-a obţinut finanţare în anumite condiţii şi el trebuie materializat, altminteri se iese din graficul de finanţare şi se pierd toţi banii. „Îmbunătăţirile pot fi aduse din mers şi eu chiar voi urmări să se aducă aceste îmbunătăţiri, desigur cu altă finanţare, pentru că, din păcate, nu mai putem acum să modificăm proiectul în formula pentru care s-au obţinut banii pentru el”. Ca atare, proiectul a fost adoptat în această formă, deşi e greu de crezut că s-ar mai putea aduce schimbări ulterioare, fără să se pună în pericol chiar finanţarea. „Deşi ni s-a promis că se va analiza preţul şi se vor face ajustări, nu s-a mai întâmplat nimic. Conform calculului iniţial, reieşea un preţ de construcţie de 1.500 – 1.600 de euro pe metru pătrat, care mi se pare complet nejustificat, pentru că nu facem hotel de 5 stele acolo. Ni s-a spus că se vor amenaja în interior nişte terarii cu sticlă specială, însă mă gândesc că nu se transformă toată clădirea în terariu… Pentru aceste investiţii mici, nu mi se pare normal să se crească până la acest nivel preţul întregii clădiri”, spune consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.

Soluţii tehnic controversate

Pe lângă valoarea mare, proiectul a cuprins şi nişte soluţii tehnice contestate de o parte din consilierii locali. Care consideră nejustificată soluţia încălzirii clădirii cu centrală cu peleţi, şi spun că, având în vedere soluţia ecologică, ar fi trebuit să se fi folosit o pompă de căldură, eventual cu panouri solare, care să aibă aport la încălzire. Aceiaşi consilieri locali întreabă de ce nu s-a optat pentru o centrală pe lemne, în condiţiile în care Primăria Timişoara plăteşte sume de ordinul milioanelor de euro pentru cosmetizarea arborilor din municipiu şi tăierea celor bătrâni, deci ar fi existat suficient combustibil pentru o astfel de centrală. 

Şi primarul Nicolae Robu a fost nevoit să le dea dreptate consilierilor locali care au contestat această soluţie de încălzire aleasă pentru noua clădire. „Sigur că ar fi bine să se vină cu aceste soluţii mai moderne, cu pompe de căldură cu celule fotovoltaice, pentru a asigura cheltuieli de funcţionare cât mai mici. Asta şi eu cred că ar fi bine­venit. Dar putem să-l completăm cu o sus­ţinere din venituri proprii ca să asigurăm acele cheltuieli de funcţionare cât mai reduse”, a precizat primarul Timişoarei.

O altă componentă ce a generat semne de întrebare în privinţa clădirii de la Grădina Zoologică a fost izolarea termică a clădirii. Conform unor consilieri locali, în devizul prezentat, izolaţia pe anumite porţiuni a clădirii este de 10 – 15 cm polistiren extrudat, în condiţiile în care aceştia susţineau că nu se găseşte polistiren de acest tip în România, pentru că nu se foloseşte decât la comandă şi numai în sandvici cu aluminiu, în niciun caz la o clădire de tip terariu sau de locuit. Aceiaşi aleşi locali spun că nu e normal să se aleagă o astfel de soluţie, nejustificată din punct de vedere al costurilor şi utilităţii, pentru o clădire realizată din bani publici.

La toate aceste obiecţii reprezentanţii Direcţiei de Mediu s-au mulţumit să precizeze că aceasta a fost soluţia aleasă de proiectant. „Din punct de vedere al izolaţiei, am chemat proiectantul care a ales soluţia tehnică. Noi am scos la licitaţie acest serviciu, iar experţii au stabilit datele acestea după ce au făcut nişte evaluări tehnice”, au menţionat într-o şedinţă de plen reprezentanţii Direcţiei din Primăria timişoreană.

Un nou proiect legat de clădirea educaţională a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului Local, la începutul acestui an. Proiectul viza reactualizarea devizului, conform unor specificaţii ale Ministerului Mediului. Şi, deşi preţurile vehiculate de această dată păreau mai mici decât la anunţurile şi în hotărârile precedente luate pe această temă, cifrându-se în jurul a 1.000 de euro pe metrul pătrat, respectivul preţ era indicat pe suprafaţa totală desfăşurată şi, în plus, nu conţinea TVA, lucru care nu e normal, la un astfel de deviz.

De fapt, însă, costul total rămâne acelaşi – respectiv, aproximativ 1,3 milioane de euro –, ceea ce arată că, în ciuda repetatelor luări de poziţie pe această temă făcute de către unii consilieri locali, lucrurile, sub raportul preţurilor, au rămas la fel.

Grosul finanţării ur­mează să fie prevăzut în perioada următoare, când Primăria Timişoara va trebui să dea 3,5 milioane de lei, iar Ministerul Mediului, 2,4 milioane de lei. Astfel, prin bu­getul anunţat deja, valoarea totală a proiectului este 6,3 mi­lioane de lei (respectiv, 1, 3 mi­lioane de euro).

Print Friendly, PDF & Email