Harta activităţii parlamentare, ghid pentru alegătorul indecis

Cu câteva zile înainte de alegeri, a fost lansată o hartă cu parlamentarii care îşi doresc realegerea în acest an, în context fiind amintită şi prestaţia lor pe parcursul ultimilor patru ani de mandat. Aplicaţia electronică cu activitatea parlamentarilor, defalcată pe judeţe, reprezintă un indiciu bun pentru alegătorii indecişi. Timişul figurează pe această hartă cu cel mai activ parlamentar.

 

Mai puţini candidaţi pentru un nou mandat, decât la alegerile trecute

Median Research Centre a lansat zilele trecute o hartă cu toţi parlamentarii, din toate judeţele, care îşi doresc realegerea în acest an. Pe lângă poziţiile pe care le ocupă pe listele partidelor, aplicaţia online arată şi activitatea lor în Parlament din ultimii patru ani.

Conform concluziilor generale ale acestui studiu, parlamentarii care candidează şi la parlamentarele din acest an sunt considerabil mai puţini decât în alegerile anterioare. “Acest fapt poate fi un indicator pentru cum va funcţiona Parlamentul în viitoarea legislatură, dacă ţinem cont şi de faptul că mulţi dintre aceştia candidează pentru partide care au şanse mici de a depăşi pragul electoral. În orice Parlament e importantă şi experienţa, necesară atât în privinţa muncii în comisii şi în plen, cât şi în poziţii de conducere la nivelul celor două camere, dar şi interesul pentru diversele activităţi parlamentare”, spun autorii studiului.

 

Citeşte şi: Harta interactivă a parlamentarilor de Timiş care candidează din nou

 

Astfel, doar 49% dintre deputaţii din ultimul legislativ candidează pentru un nou mandat, exceptându-i pe cei care reprezintă minorităţile naţionale. Din totalul de 577 de parlamentari, 283 candidează din nou, astfel: 84 pentru posturile de senator şi 199 pentru cele de deputat.

Această proporţie este considerabil mai mică decât la celelalte alegeri recente: în 2008 şi în 2012 aproape două treimi din parlamentari au candidat pentru realegere (65,8%).

 

Cei mai activi parlamentari de Timiş

În Timiş, cel mai activ parlamentar este deputatul PMP Cornel Sămărtinean care, în cei patru ani de mandat, a avut 62 de luări de cuvânt, a formulat 142 de întrebări şi interpelări şi a avut 53 de propuneri legislative, dintre care două au fost  aprobate.

Urmează Molnar Zsolt, de la UDMR, cu o prezenţă la vot de 76% ,164 de luări de cuvânt, 12 întrebări şi interpelări şi 45 de propuneri legislative (din care şase aprobate).

Deputatul Petru Andea, de la PSD, a avut o prezenţă la vot de 87%, 17 luări de cuvânt, zero întrebări şi interpelări şi 65 de propuneri legislative (din care 13 aprobate).

Deputatul PNL Alina Gorghiu – care acum candidează pentru un loc de senator de Timiş – a avut o prezenţă la vot de 64%, 39 de luări de cuvânt, 15 întrebări şi interpelări şi 47 de propuneri legislative (din care 4 aprobate).

Deputatul PSD Adrian Diaconu a avut o prezenţă la vot de 82%, 56 de luări de cuvânt, cinci întrebări şi interpelări, şi 59 de  propuneri legislative (din care şase aprobate).

Dorel Covaci, tot de la PSD, a avut o prezenţă la vot de 98,3%, 84 de luări de cuvânt, 22 de întrebări şi interpelări şi 59 de propuneri legislative (din care 12 aprobate).

 

Voturi controversate

Printre voturile controversate date de o parte din parlamentarii de Timiş sunt menţionate în acest mandat cele pentru proiecte de lege, precum cele legate de castrarea chimică a pedofililor şi violatorilor, posibilitatea defrişării totale a unor păduri pentru construirea de unităţi turistice, abrogarea incriminării presiunilor asupra magistraţilor, construirea pe spaţiile verzi retrocedate, revocarea interdicţiei migraţiei aleşilor locali, înregistrarea obligatorie a cartelelor pre-pay şi a utilizatorilor de WiFi public, modificarea definiţiei funcţionarului public (excluderea parlamentarilor şi Preşedintelui) şi reincriminarea insultei şi calomniei, transferul finanţării serviciilor sociale către autorităţile locale sau consiliere obligatorie înainte de avort.

 

„Se merge nu o dată pe un discurs generalist, gen «dorm, nu fac nimic», deşi lucrurile nu stau chiar aşa”

„O motivaţie a realizării acestui studiu e legată de faptul că nu întotdeauna activitatea parlamentarilor este cunoscută în teritoriu. Se merge nu o dată pe un discurs generalist, gen «dorm, nu fac nimic», deşi lucrurile nu stau chiar aşa. În plus, defalcarea acestor date legate de activitatea parlamentară pe judeţe ar putea constitui un ajutor pentru alegătorii indecişi”, spune Mihail Chiru, director de cercetare al Median Research Centre.

În opinia sa, deşi nu întotdeauna numărul de proiecte de legi sau interpelări este relevant pentru eficienţa activităţii unui parlamentar, există situaţii când acestea pot constitui un indiciu credibil cu privire la utilitatea unui parlamentar, în raport cu comunitatea care l-a trimis în Senat sau Camera Deputaţilor. „De exemplu, pe Timiş, domnul Sămărtinean a avut un număr mare de interpelări, din care majoritatea nu au fost generaliste, ci au vizat chestiuni de interes local, ceea este relevant, din punct de vedere al reprezentării alegătorilor săi. La fel, sunt parlamentari de Timiş, cum e domnul Diaconu, cu o proproţie destul de bună a legilor aprobate, în raport cu cele propuse, ceea ce, din nou, este relevant în raport cu eficienţa activităţii parlamentare”, mai spune Mihail Chiru.

 

Print Friendly, PDF & Email