Guvernul acorda, la sfârşitul anului trecut, licenţă de exploatare a gazelor de şist în zona Buziaş. Asta fără să ţină cont de avertizările legate de posibilitatea ca prin această formă de exploatare să se infesteze stratul de apă freatic, lucru echivalent cu distrugerea staţiunii. De atunci au urmat proteste, memorii şi interpelări, transmise Guvernului chiar de parlamentari U.S.L. Executivul nu ţine cont de toate aceste proteste şi avertizări şi, recent, a dat aviz negativ unui proiect de lege care propunea scoaterea staţiunilor turistice din perimetrele pentru care pot fi date licenţe de exploatare a gazelor de şist. Ceea ce înseamnă că nu renunţă la ideea de exploatare de gaze de şist în zona Buziaş.
O propunere legislativă pentru protejarea staţiunilor balneoclimaterice
Senatorul orădean P.D.-L. Gavrilă Ghilea a depus, recent, în Parlament un proiect legislativ de modificare a Legii petrolului, prin care se doreşte ca staţiunile turistice să fie exceptate din lista perimetrelor în care se fac exploatări de gaze de şist. Acesta declară că, în ultima vreme, pe harta perimetrelor petroliere de exploatare, dezvoltare şi exploatare concesionate prin apel public de ofertă de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale au fost incluse şi unele staţiuni turistice de interes naţional şi local: Băile Felix, Buziaş, Eforie, Costineşti şi Vama Veche. În argumentaţia adusă proiectului de lege arată că această situaţie a semănat îngrijorare în rândul comunităţilor şi autorităţilor locale, care acuză compromiterea perspectivelor de promovare şi dezvoltare a activităţilor turistice din cauza informaţiilor contradictorii privind tehnologiile neconvenţionale de explorare şi exploatare a hidrocarburilor lichide şi gazoase prin metoda fracturării hidraulice. Cu atât mai mult, spune Gavrilă Ghilea, cu cât acestea sunt controversate în mai multe state din Europa şi SUA şi prezintă un risc ridicat de poluare a mediului înconjurător. Propunerea legislativă solicită extinderea interzicerii efectuării de operaţiuni petroliere în intravilanul acestor staţiuni turistice. În acest sens, aduce şi un argument legat de faptul că şi Băile Felix, şi Buziaş au primit curând statutul de staţiune balneoclimaterică: „Printre primele criterii stabilite prin lege pentru atestarea unor localităţi de interes naţional sau local figurează amplasarea într-un cadru natural fără factori poluanţi, existenţa studiilor şi documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ şi cantitativ precum şi constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a facturilor naturali de cură”.
Cu alte cuvinte, exploatările petroliere în aceste zone, generatoare de poluare industrială, vin în contradicţie chiar cu statutul de staţiune balneoclimaterică a unor zone precum Buziaş şi Băile Felix, care atrag turişti prin calităţile speciale ale apelor minerale, respectiv geotermale. Iar exploatările petroliere au risc crescut de poluare de proporţii a stratului de apă freatic. În varianta unor exploatări de acest gen, generatoare de poluare, şi Buziaş, şi Băile Felix riscă să-şi piardă statutul de staţiune balneoclimaterică, pe care de abia l-au obţinut, după demersuri repetate şi îndelungate.
Neconcordanţă între deciziile comisiilor din Senat
Până ca proiectul de lege al senatorului orădean Gavrilă Ghilea să ajungă în plen, Guvernul s-a grăbit să transmită un aviz legat de această propunere legislativă, aviz care, după cum era de aşteptat, este negativ. Punctul de vedere al Executivului este semnat de către prim-ministrul Victor Ponta. Motivaţia pentru care nu este de acord cu propunerea legislativă este surprinzătoare, premierul precizând că s-au încheiat deja contracte cu investitori pentru aceste exploatări, contracte care nu mai pot fi reziliate: „În măsura în care prin soluţia legislativă preconizată s-ar avea în vedere a se interveni asupra raporturilor juridice stabilite în baza acordurilor petroliere deja încheiate între autoritatea competentă şi una sau mai multe persoane juridice române ori străine, semnalăm că aceasta ar contraveni principiului neretroactivităţii legii civile, instituit prin Constituţie, deoarece ar produce efecte juridice pentru trecut, precum şi principiul libertăţii contractuale, ce rezultă tot din Constituţie”.
Totuşi, Victor Ponta omite să precizeze că aceste contracte nu sunt moştenite, ci au fost încheiate tocmai pentru că Guvernul pe care îl conduce a dat avize de exploatare, aşa cum e şi cazul Buziaşului. „Motivaţia aceasta că s-ar bloca nişte contracte aflate în derulare şi s-ar afecta activitatea de exploatare a petrolului este una hilară, atâta vreme cât Legea petrolului are prevederi clare de reglementare în acest sens. Din punctul meu de vedere, niciunul dintre argumentele expuse în acest aviz negativ dat de Guvern nu stă în picioare”, ne-a declarat senatorul Gavrilă Ghilea.
Culmea e că în Senat proiectul de lege a primit când aviz favorabil, când negativ de la diverse Comisii, probabil în funcţie de componenţa acestora. Astfel, a primit aviz favorabil de la Consiliul legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia economică, industrii şi servicii. „Eu nu renunţ la susţinerea acestui proiect de lege, şi am speranţa că, în ciuda avizului negativ dat de către Guvern, propunerea va fi susţinută de colegi şi va fi adoptată în plen”, spune Gavrilă Ghilea.
Demersuri fără efect
În 4 decembrie 2012, Guvernul emitea H.G. 1188 /2012, prin care îşi dădea acordul faţă de concesiunea pentru explorare-dezvoltare de gaze de şist în Buziaş. Executivul susţinea că încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaş, situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiţii morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premisele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale: „Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari, în vederea cercetării”.
Poziţia este surprinzătoare, pentru că o parte din reprezentanţii actualului Guvern, inclusiv premierul Victor Ponta, au criticat, în perioada când erau în Opoziţie, acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor de şist. Întrucât exploatările de gaze de şist sunt considerate unele dintre cele mai poluante forme de extracţie de resurse minerale, Primăria Buziaş a anunţat că se opune oficial exploatării gazelor de şist în zonă.
Primarul oraşului, Alger Ilaş, a anunţat că a înaintat Guvernului României un memoriu prin care îşi exprimă dezacordul cu privire la exploatare în Buziaş şi solicită revocarea sau, după caz, încetarea prin orice modalitate legală a producerii efectelor actelor legislative prin care s-au acordat licenţe de exploatare în zona Buziaş. O poziţie similară o are conducerea Staţiunii Buziaş, care s-a alăturat demersurilor Primăriei, solicitând revocarea licenţelor de exploatare acordate. Până acum, însă, aceste demersuri nu au avut niciun efect.
În ultimele luni, prin intermediul Parlamentului, Guvernul a fost interpelat de mai multe ori în privinţa exploatării de gaze de şist în zona Buziaş, solicitându-i-se să renunţe la această iniţiativă care ar putea distruge staţiunea timişeană. Parlamentarii care au înaintat aceste interpelări au precizat că oraşul Buziaş este atestat ca staţiune turistică, de interes naţional, beneficiind de o inestimabilă bogăţie de ape minerale, exploatate pentru consum, îmbuteliere şi comercializare, turism şi tratament balnear, şi că “opiniile activiştilor de mediu şi ale specialiştilor în domeniu sunt îngrijorătoare, subliniind riscurile majore care se asociază iminent forărilor de prospectare, respectiv exploatare a gazelor de şist, punând în discuţie distrugerea ireversibilă a resurselor de ape minerale şi a climatului deosebit al zonei”.
Staţiunea Buziaş ar putea fi afectată major, conform aceloraşi interpelări, prin poluarea apei freatice şi a celei de suprafaţă, consumul imens de apă dulce, potabilă, care ar duce la sărăcirea apelor de suprafaţă sau a celei freatice, posibilitatea distrugerii zăcământului hidromineral al staţiunii (apele minerale), eliminarea în atmosferă de chimicale, substanţe radioactive, apariţia unor iazuri de decantare cu substanţe toxice, chimicale, metale grele, substanţe radioactive, producerea unor cutremure şi reducerea suprafeţei de teren disponibilă pentru agricultură, împădurire, activităţi benefice mediului.
Ultimele comentarii