Actuala conducere a Consiliului Judeţean Timiş invocă gradul mare de îndatorare lăsat de fosta conducere a instituţiei, un grad de îndatorare care ar putea limita sau periclita investiţiile viitoare.

Datorii “istorice”

Noua conducere a Consiliului Judeţean Timiş anunţă că a găsit un grad de îndatorare care se apropie de limita maxima impusă de lege, în condiţiile în care instituţia a pierdut în ultimii ani câteva finanţări în valoare de zeci de milioane de lei, cea mai cunoscută fiind pierderea finanţării proiectului european de modernizare a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean Timişoara.

Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât, susţine actuala conducere a CJ Timiş, o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia  le-a împrumutat de la diverse bănci a fost luată împrumut, teoretic, chiar cu scopul de a cofinanţa proiectele europene ratate.

Preşedintele administraţiei judeţene, social-democratul Sorin Grindeanu, spune că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extreme de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional.

Situaţia de faţă nu poate fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.

“Eu spun că sunt posibilităţi infime de investiţii, cu actualul grad de îndatorare. Deja datoriile au ajuns la un nivel aproape insuportabil, iar în momentul contractării ultimului credit de către Consiliul Judeţean consilierii din opoziţie au atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare al instituţiei, însă au fost ignoraţi. S-au luat bani împrumut de la bănci, care s-au folosit pentru reabilitări de drumuri judeţene, unele cu precădere în localităţi cu primari de anumită culoare politică. Nu spun că e rău că s-au reabilitat acele drumuri, pentru că sunt folosite de toată lumea, dar spun că ar fi trebuit făcute cu bani primiţi de la buget, nu luaţi împrumut de la bănci”, crede consilierul judeţean Tiberiu Lelescu.

“Trebuie făcută o analiză serioasă a datoriilor şi a utilizării fondurilor. Mi se pare straniu ca actuala conducere a Consiliului Judeţean să se plângă de moştenirea rămasă de la fosta conducere a instituţiei, pentru că până la urmă preşedinţii Consiliului Judeţean făceau parte din acelaşi partid. Este o chestiune care ar trebui reglată între ei, şi ar trebui găsite noi surse de finanţare – cum ar fi închirierea stadionului, de exemplu”, ne-a declarat, la rândul său, consilierul judeţean Viorel Coifan.

Un credit “de poveste”

În urma unor demersuri îndelungate, începute în 2013, şi a unor scandaluri care au marcat numeroase şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut în 2014 ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare. După ce mai mulţi aleşi judeţeni care s-au opus creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştia ce va face cu aceşti bani, conducerea CJ Timiş a publicat la un moment dat o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă.

Printre aceste proiecte enumerate se număra restaurarea şi repunerea în funcţiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Apoi CJ Timiş a tot schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, în detrimentul cofinanţărilor de proiecte europene, motivând că, “în situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”