Deşi nu a fost la fel de prompt atunci când era vorba de realizarea Centrului Intermodal de Transport marfă la Recaş, unde avea şi teren asigurat, şi sprijin din partea Ministerului Transporturilor, Consiliul Judeţean Timiş pare acum foarte grăbit să facă achiziţiile necesare demarării acestui centru la Remetea Mare. Adică, într-o zonă în care, spun unii consilieri judeţeni ai Opoziţiei, ar exista terenuri care urmează a fi expropriate.
Facturare rapidă pentru Centrul de la Remetea Mare
După cum era de aşteptat, aprobarea în Consiliul Judeţean Timiş a contractării creditului de 200 de milioane de lei pe care se pare că Executivul administraţiei judeţene a ţinut morţiş să o realizeze la început de an, a dus la discuţii în contradictoriu în plen, legate de oportunitatea demersului şi utilizarea acestor bani. Scandalul a pornit şi de la o listă cu proiecte provizorii care ar putea fi beneficiarele finanţării prin respectivul credit, proiecte despre care mai mulţi consilieri judeţeni au susţinut că nu sunt prioritare pentru judeţ. La ultima şedinţă, nici măcar conducerea C.J. Timiş nu a infirmat aceste dubii, folosind nişte formulări de genul: „proiectele care sunt oarecum aprobate” sau „sunt cât de cât certe”.
Totuşi, printre argumentele aduse în discuţie de conducerea C.J. Timiş, cu privire la oportunitatea contractării creditului, se numără şi faptul că „ideea este de a avea posibilitatea şi disponibilitatea de a plăti aceste sume şi, după cum ştiţi, U.E. plăteşte la facturare”.
În acest sens, a fost adus prompt exemplul Centrului Intermodal care se doreşte a fi realizat în Remetea Mare, preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin, precizând că „dacă facturăm suma pentru Centrul Intermodal, în mod normal în următoarele două – trei zile, cel mult o lună de la facturare, primim banii”.
Această grabă legată de realizarea Centrului de la Remetea nu s-a observat însă şi în cazul variantei anterioare, de realizare a Centrului Intermodal la Recaş, variantă care avea aprobarea Ministerului Transporturilor.
Judeţul putea avea deja Centru Intermodal
Paradoxal, locaţia de la Remetea a fost aleasă în urma unui lobby constant făcut de C.J. Timiş, lobby care scapă logicii normale. Şi asta pentru că, măcar din perspectiva terenului care la Recaş e pus la dispoziţie gratuit de către Stat, varianta cu Remetea Mare e mult mai scumpă pentru buget. Şi Ministerul Transporturilor recunoaşte însă că susţine varianta cu Remetea Mare, la sugestia directă a C.J. Timiş. La Recaş, Primăria pusese la dispoziţie un teren public, iar la Remetea proiectul ar presupune exproprieri şi bani mulţi daţi de Stat pentru despăgubirea proprietarilor din zonă. De altfel, C.J. Timiş a decis recent alocarea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei pentru achiziţionare de teren în vederea derulării proiectului Centrului Intermodal de transport marfă Timişoara, în zona Remetea Mare, cheltuială care nu mai era necesară în varianta în care Centrul ar fi fost amplasat la Recaş.
În plus, la Recaş, se întocmise, din bani publici, şi documentaţia iniţială, care a fost şi aprobată de Ministerul Transporturilor. În aceste condiţii, se estima, din 2012, că în 2013 Timişul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deşi, dacă acesta ar fi rămas la Recaş, erau şanse mari să fie demarate investiţiile, pentru care exista deja documentaţie aprobată.
Adoptarea bugetului pe 2013 a confirmat aceste prognoze. Timişul nu a primit de la Guvern niciun leu pentru Centrul Intermodal Zonal. Lucru care, de altfel, s-a repetat şi în cazul bugetului pe 2014. Din cauza acestei situaţii, în momentul de faţă, nu Timişoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favorită pentru finanţarea acestei investiţii, ci Iaşiul. Este vorba despre un proiect promovat de Consiliul Judeţean Iaşi, care a realizat toată documentaţia preliminară realizării unui astfel de centru în comuna Holboca. Proiectul, întocmit în timp record, a avut mult mai multă trecere, spun surse guvernamentale, la Ministerul Transporturilor, ţinând cont că acesta a şi fost condus câteva luni bune de ieşeanul Relu Fenechiu. Proiectul a fost iniţiat în 2012, iar în luna decembrie era deja nominalizat in planurile de dezvoltare pe termen mediu, ale ministerului.
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care a făcut demersuri pentru implementarea acestui proiect în Timiş, susţine că, dacă s-ar fi menţinut zona aleasă iniţial, respectiv Recaşul, proiectul ar fi fost deja nu doar demarat, ci poate şi finalizat.
„În momentul de faţă, Timişul ar fi putut să aibă Centru Intermodal. Proiectul, pe locaţia de la Recaş, era sprijinit fără echivoc de Ministerul Transporturilor, pe perioada mandatului Ancăi Boagiu. Dacă nu erau bălmăjelile de la Consiliul Judeţean, ca să nu spun obstrucţia, bazată pe anumite interese personale, investiţia ar fi fost deja finalizată. Din punctul meu de vedere, şi în momentul de faţă Recaşul, nu Remetea Mare este cea mai potrivită locaţie pentru o astfel de investiţie”, spune Valeriu Tabără.
Ultimele comentarii