Celebrul program “Cornul cu lapte” derulat în şcoli se desfăşoară de ani buni pe baza unei legislaţii cu lacune care poate fi uşor speculată de către unii agenţi economici implicaţi în livrarea acestor produse. De luni bune, doi parlamentari timişeni solicită schimbarea legislaţiei pentru clarificarea lucrurilor rămase în coadă de peşte. Până acum, însă, demersurile lor nu au avut rezultatul scontat.

Prejudicii naţionale şi europene

De câteva luni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ru­rale, Ministerul Afacerilor In­terne şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice primesc interpelări din partea unor deputaţi de Timiş care cer să se ia măsuri pentru eliminarea unor prevederi legis­lative neclare legate de imple­mentarea acestui program, prevederi care pot fi şi sunt speculate de unii agenţi econo­mici implicaţi în derularea aces­tui program.

Deputatul P.S.D. Dorel Co­vaci a explicat natura aces­tor ambiguităţi, care pot fi uşor interpretate în favoarea lor de către firme direct interesate să obţină profituri cât mai mari din acest program. Astfel, con­form legislaţiei europene, pro­dusele lactate de tipul iaurt, sana, brânzeturi, lapte praf se măsoară în grame, iar laptele de consum, în mililitri. În schimb legislaţia naţională nu dife­renţiază cele două grupe mari de produse, specificând generic că produsele lactate din progra­mul “Cornul cu lapte” (lapte pasteurizat, lapte bătut, iaurt simplu integral) se vor furniza la ambalaj de 200 de grame pe unitate.

Printr-o hotărâre de guvern din 2011 s-a clarificat parţial problema, specificându-se că laptele tratat termic şi pasteu­rizat se furnizează în ambalaje de 200 de mililitri. Pentru pro­dusele din lapte fermentat, de tip iaurt, se precizează doar uni­tatea de măsură, gramul, fără a se impune, de data aceasta, cantitatea, respectiv 200 de grame.“Dacă în anii trecuţi se oferea elevilor doar iaurt în ambalaj de 200 de grame, odată cu începerea anului şcolar 2012 – 2013 unii distribuitori au profi­tat de această neclaritate şi au furnizat produse la 125 de gra­me sau chiar mai puţin, înca­sând contravaloarea corespun­zătoare ambalajului obişnuit, respectiv 200 de grame. Or, este evident că avem de-a face cu un dublu prejudiciu: pe de o parte, beneficiarii, adică elevii, şi pe de altă parte, bugetul de stat şi Uniunea Europeană, ca­re finanţează o parte din acest program”, spune Dorel Covaci.

Deputatul timişean mai susţine că legea este vagă şi în ceea ce priveşte caracteristicile iaurtului oferit în loc de lapte, în unele şcoli: “Este nevoie de o completare a legii, pentru a se asigura o implementare mai corectă şi unitară a programului şi pentru o utilizare mai efi­cientă a resurselor naţionale şi europene. Este nevoie să se specifice unele caracteristici – cerinţe ale iaurtului – respectiv greutate, grăsime, proteine, după cum se precizează pentru lapte – 200 de mililitri, 1,8% grăsime, 3,2% proteine.”

Deşi este vorba despre situaţii în care bugetul de stat este prejudiciat cu sume fabu­loase, în sensul că se plătesc cantităţi mari de lapte care nu este de fapt livrat, ar fi fost cazul ca ministerele interpelate să acţioneze rapid, iniţiind un proiect de ordonanţă sau o ho­tărâre de guvern. Însă Ministe­rul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne au direcţionat doar in­terpelările către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Admi­nistraţiei Publice. Aici ministrul Liviu Drag­nea nu pare mai grăbit, specifi­când că minis­terul pe care îl conduce a depus un proiect de ordonanţă pentru modificarea vechii Ordonanţe din 2002, pri­vind acordarea de produse lac­tate şi de panificaţie pentru ele­vii din învăţământul gimnazial şi primar de stat. Însă nu se ştie când va putea fi adoptat respectivul proiect şi abia după intrarea în vigoare a acestuia “se va analiza oportu­nitatea mo­dificării şi completă­rii cadru­lui legislativ secundar”, adică exact cel care stabileşte grama­jele exacte pentru pro­du­sele distribuite în şcoli. Cu toate acestea, Liviu Dragnea re­cu­noaş­te că “aspectele sem­na­late sunt pertinente”.

Între timp, a început un nou an şcolar, în care se conti­nuă în aceeaşi formulă, fiind deja încheiate contracte care, probabil, nu vor mai putea fi modificate în acest an, chiar în eventualitatea puţin probabilă în care se modifică legislaţia.

Contracte de peste nouă milioane de lei doar în Timiş

În Timiş, Consiliul Jude­ţean a încheiat încă din vară contracte cu firmele care se vor ocupa în acest an şcolar de distribuirea produselor de panificaţie şi a lactatelor. În judeţ se optează în principal pentru distribuţia de lapte, al cărui gramaj este specificat în lege. Valoarea costurilor pe parcursul întregului an şcolar pentru acest program se ridică la peste nouă milioane de lei, fără TVA.

Conform evidenţelor Ins­pectoratului Şcolar Judeţean, de programul „Cornul şi lap­tele” beneficiază anul acesta aproximativ 55.000 de elevi şi preşcolari. 

Preţul stabilit în urma licitaţiei este de 0,65 de lei fără TVA pentru lapte, iar pentru cornuri, de 0,29 de lei, fără TVA.

Anul trecut, circa 60.000 de copii – aproape 10.000, de la 300 de grădiniţe, şi aproape 50.000 elevi, din cele 333 de şcoli – au primit pacheţele cu produse lactate – iaurt, brânză topită sau lapte – şi de panifi­caţie – biscuiţi sau cornuri simple –, în funcţie de modul în care sunt alimentate şcolile. Pentru şcolile de la sate, de exemplu, unde distribuitorii merg mai rar, s-au dus produse de tipul celor care rezistă mai mult, precum biscuiţi şi brânză topită, şi în cantităţi mai mari.

Guvernul României a sta­bi­­lit că limita valorii zilnice pentru produsele lactate şi de panificaţie acordate pentru un elev, respectiv pentru un pre­şcolar, să fie de 1,16 lei de copil. Adică, pentru cei 55.000 de şcolari şi preşcolari din Timiş, suma plătită, zilnic, de C.J. Timiş, este de 63.800 de lei.

În ceea ce priveşte calita­tea produselor distribuite copii­lor, reprezentanţii C.J. Timiş mai spun că nu există motive de îngrijorare, dat fiind că Pro­tecţia Consumatorilor verifică periodic în şcoli şi grădiniţe modul în care se desfăşoară programul, aceştia având în vedere data limită de consum, a condiţiilor de transport, de­po­zitare şi păstrare şi respec­tarea graficului de livrare, a normelor de etichetare, mar­care şi ambalare. 

Programul “Cornul cu lap­te” a fost iniţiat în 2002. În pri­ma variantă, fiecare elev din clasele I – IV din învăţământul de stat şi fiecare copil preşco­lar din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore beneficia, în zilele de şcoală, de un ajutor constând în produ­se lactate şi de panificaţie. Din 2008, numărul elevilor care primeau lapte şi corn aproape s-a dublat, după ce Ministerul Educaţiei a decis ca şi copiii din clasele V – VIII să benefi­cieze de această gustare. Prin extinderea programului la cla­sele de gimnaziu, numărul be­neficiarilor a crescut la 2.670.000 de copii, la nivelul întregii ţări.

Programul “Cornul şi lap­tele” a stârnit discuţii, intrând, la un moment dat, şi în vizorul parlamentarilor, după ce s-a constatat că o mare parte din­tre copii nu mănâncă alimen­tele primite de la stat, ci le aruncă. Astfel, se solicita Mi­nis­terului Educaţiei şi parla­men­tarilor din Comisia pentru Învăţământ a Camerei Deputa­ţilor reevaluarea acestui pro­gram, inclusiv analiza oportu­ni­tăţii continuării şi extinderii acestuia. Solicitarea nu a fost însă concretizată, programul mergând mai departe, fără a fi modificat.

Un deputat P.P.D.D. de Timiş propune o gustare mai bogată caloric

Deputatul timişean P.P.-D.D. Adrian Diaconu (foto) a depus în acest an un proiect de lege la Camera Deputaţilor, prin ca­re solicită înlocuirea produse­lor oferite prin acest program guvernamental. A­drian Diaco­nu spune ca înlo­cui­­rea acestui program se poa­te face fie cu o masă caldă, fie cu un sandviş mai bogat calo­ric, în limita unei valori zilnice de zece lei pe preşcolar sau elev, după caz.

Conform argumentării actului normativ, “în toţi aceşti ani, realităţile economico-so­ciale au dovedit că programul «Cornul şi laptele», aşa cum a fost cunoscut, a devenit peri­mat şi nu mai corespunde ce­rinţelor nutriţionale aplicate la nivel european”. În aceeaşi ar­gumentaţie se mai menţionea­ză că, în conformitate cu ulti­me­le studii efectuate în ţările membre ale U.E., ţara noastră se află pe locul trei într-un cla­sament al obezităţii, fapt cau­zat, în bună măsură, de obice­iurile alimentare autohtone. “Se impune înlocuirea actua­lului supliment alimentar oferit în grădiniţe şi şcoli cu un pa­chet alimentar rece (sandviş) sau o masă caldă, a cărei com­poziţie să alterneze, asigurând astfel necesarul caloric, cât şi o varietate de sortimente, şi în plus, eliminând monotonia unui meniu zilnic neschimbat de ani de zile”, se precizează în documentaţia proiectului de lege.

Din păcate, este greu de crezut că respectiva propune­re legislativă va fi adoptată, ţi­nând cont că a primit aviz ne­gativ tocmai de la actualul Gu­vern, şi reprezentanţii săi sus­ţineau anul trecut, înainte de a ajunge la putere, că vor susţine intens componenta socială. În plus, şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate ban­cară şi piaţă de capital a dat aviz ne­ga­­tiv proiectului de lege.