Celebrul program “Cornul cu lapte” derulat în şcoli se desfăşoară de ani buni pe baza unei legislaţii cu lacune care poate fi uşor speculată de către unii agenţi economici implicaţi în livrarea acestor produse. De luni bune, doi parlamentari timişeni solicită schimbarea legislaţiei pentru clarificarea lucrurilor rămase în coadă de peşte. Până acum, însă, demersurile lor nu au avut rezultatul scontat.
Prejudicii naţionale şi europene
De câteva luni, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice primesc interpelări din partea unor deputaţi de Timiş care cer să se ia măsuri pentru eliminarea unor prevederi legislative neclare legate de implementarea acestui program, prevederi care pot fi şi sunt speculate de unii agenţi economici implicaţi în derularea acestui program.
Deputatul P.S.D. Dorel Covaci a explicat natura acestor ambiguităţi, care pot fi uşor interpretate în favoarea lor de către firme direct interesate să obţină profituri cât mai mari din acest program. Astfel, conform legislaţiei europene, produsele lactate de tipul iaurt, sana, brânzeturi, lapte praf se măsoară în grame, iar laptele de consum, în mililitri. În schimb legislaţia naţională nu diferenţiază cele două grupe mari de produse, specificând generic că produsele lactate din programul “Cornul cu lapte” (lapte pasteurizat, lapte bătut, iaurt simplu integral) se vor furniza la ambalaj de 200 de grame pe unitate.
Printr-o hotărâre de guvern din 2011 s-a clarificat parţial problema, specificându-se că laptele tratat termic şi pasteurizat se furnizează în ambalaje de 200 de mililitri. Pentru produsele din lapte fermentat, de tip iaurt, se precizează doar unitatea de măsură, gramul, fără a se impune, de data aceasta, cantitatea, respectiv 200 de grame.“Dacă în anii trecuţi se oferea elevilor doar iaurt în ambalaj de 200 de grame, odată cu începerea anului şcolar 2012 – 2013 unii distribuitori au profitat de această neclaritate şi au furnizat produse la 125 de grame sau chiar mai puţin, încasând contravaloarea corespunzătoare ambalajului obişnuit, respectiv 200 de grame. Or, este evident că avem de-a face cu un dublu prejudiciu: pe de o parte, beneficiarii, adică elevii, şi pe de altă parte, bugetul de stat şi Uniunea Europeană, care finanţează o parte din acest program”, spune Dorel Covaci.
Deputatul timişean mai susţine că legea este vagă şi în ceea ce priveşte caracteristicile iaurtului oferit în loc de lapte, în unele şcoli: “Este nevoie de o completare a legii, pentru a se asigura o implementare mai corectă şi unitară a programului şi pentru o utilizare mai eficientă a resurselor naţionale şi europene. Este nevoie să se specifice unele caracteristici – cerinţe ale iaurtului – respectiv greutate, grăsime, proteine, după cum se precizează pentru lapte – 200 de mililitri, 1,8% grăsime, 3,2% proteine.”
Deşi este vorba despre situaţii în care bugetul de stat este prejudiciat cu sume fabuloase, în sensul că se plătesc cantităţi mari de lapte care nu este de fapt livrat, ar fi fost cazul ca ministerele interpelate să acţioneze rapid, iniţiind un proiect de ordonanţă sau o hotărâre de guvern. Însă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Interne au direcţionat doar interpelările către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Aici ministrul Liviu Dragnea nu pare mai grăbit, specificând că ministerul pe care îl conduce a depus un proiect de ordonanţă pentru modificarea vechii Ordonanţe din 2002, privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul gimnazial şi primar de stat. Însă nu se ştie când va putea fi adoptat respectivul proiect şi abia după intrarea în vigoare a acestuia “se va analiza oportunitatea modificării şi completării cadrului legislativ secundar”, adică exact cel care stabileşte gramajele exacte pentru produsele distribuite în şcoli. Cu toate acestea, Liviu Dragnea recunoaşte că “aspectele semnalate sunt pertinente”.
Între timp, a început un nou an şcolar, în care se continuă în aceeaşi formulă, fiind deja încheiate contracte care, probabil, nu vor mai putea fi modificate în acest an, chiar în eventualitatea puţin probabilă în care se modifică legislaţia.
Contracte de peste nouă milioane de lei doar în Timiş
În Timiş, Consiliul Judeţean a încheiat încă din vară contracte cu firmele care se vor ocupa în acest an şcolar de distribuirea produselor de panificaţie şi a lactatelor. În judeţ se optează în principal pentru distribuţia de lapte, al cărui gramaj este specificat în lege. Valoarea costurilor pe parcursul întregului an şcolar pentru acest program se ridică la peste nouă milioane de lei, fără TVA.
Conform evidenţelor Inspectoratului Şcolar Judeţean, de programul „Cornul şi laptele” beneficiază anul acesta aproximativ 55.000 de elevi şi preşcolari.
Preţul stabilit în urma licitaţiei este de 0,65 de lei fără TVA pentru lapte, iar pentru cornuri, de 0,29 de lei, fără TVA.
Anul trecut, circa 60.000 de copii – aproape 10.000, de la 300 de grădiniţe, şi aproape 50.000 elevi, din cele 333 de şcoli – au primit pacheţele cu produse lactate – iaurt, brânză topită sau lapte – şi de panificaţie – biscuiţi sau cornuri simple –, în funcţie de modul în care sunt alimentate şcolile. Pentru şcolile de la sate, de exemplu, unde distribuitorii merg mai rar, s-au dus produse de tipul celor care rezistă mai mult, precum biscuiţi şi brânză topită, şi în cantităţi mai mari.
Guvernul României a stabilit că limita valorii zilnice pentru produsele lactate şi de panificaţie acordate pentru un elev, respectiv pentru un preşcolar, să fie de 1,16 lei de copil. Adică, pentru cei 55.000 de şcolari şi preşcolari din Timiş, suma plătită, zilnic, de C.J. Timiş, este de 63.800 de lei.
În ceea ce priveşte calitatea produselor distribuite copiilor, reprezentanţii C.J. Timiş mai spun că nu există motive de îngrijorare, dat fiind că Protecţia Consumatorilor verifică periodic în şcoli şi grădiniţe modul în care se desfăşoară programul, aceştia având în vedere data limită de consum, a condiţiilor de transport, depozitare şi păstrare şi respectarea graficului de livrare, a normelor de etichetare, marcare şi ambalare.
Programul “Cornul cu lapte” a fost iniţiat în 2002. În prima variantă, fiecare elev din clasele I – IV din învăţământul de stat şi fiecare copil preşcolar din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore beneficia, în zilele de şcoală, de un ajutor constând în produse lactate şi de panificaţie. Din 2008, numărul elevilor care primeau lapte şi corn aproape s-a dublat, după ce Ministerul Educaţiei a decis ca şi copiii din clasele V – VIII să beneficieze de această gustare. Prin extinderea programului la clasele de gimnaziu, numărul beneficiarilor a crescut la 2.670.000 de copii, la nivelul întregii ţări.
Programul “Cornul şi laptele” a stârnit discuţii, intrând, la un moment dat, şi în vizorul parlamentarilor, după ce s-a constatat că o mare parte dintre copii nu mănâncă alimentele primite de la stat, ci le aruncă. Astfel, se solicita Ministerului Educaţiei şi parlamentarilor din Comisia pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor reevaluarea acestui program, inclusiv analiza oportunităţii continuării şi extinderii acestuia. Solicitarea nu a fost însă concretizată, programul mergând mai departe, fără a fi modificat.
Un deputat P.P.D.D. de Timiş propune o gustare mai bogată caloric
Deputatul timişean P.P.-D.D. Adrian Diaconu (foto) a depus în acest an un proiect de lege la Camera Deputaţilor, prin care solicită înlocuirea produselor oferite prin acest program guvernamental. Adrian Diaconu spune ca înlocuirea acestui program se poate face fie cu o masă caldă, fie cu un sandviş mai bogat caloric, în limita unei valori zilnice de zece lei pe preşcolar sau elev, după caz.
Conform argumentării actului normativ, “în toţi aceşti ani, realităţile economico-sociale au dovedit că programul «Cornul şi laptele», aşa cum a fost cunoscut, a devenit perimat şi nu mai corespunde cerinţelor nutriţionale aplicate la nivel european”. În aceeaşi argumentaţie se mai menţionează că, în conformitate cu ultimele studii efectuate în ţările membre ale U.E., ţara noastră se află pe locul trei într-un clasament al obezităţii, fapt cauzat, în bună măsură, de obiceiurile alimentare autohtone. “Se impune înlocuirea actualului supliment alimentar oferit în grădiniţe şi şcoli cu un pachet alimentar rece (sandviş) sau o masă caldă, a cărei compoziţie să alterneze, asigurând astfel necesarul caloric, cât şi o varietate de sortimente, şi în plus, eliminând monotonia unui meniu zilnic neschimbat de ani de zile”, se precizează în documentaţia proiectului de lege.
Din păcate, este greu de crezut că respectiva propunere legislativă va fi adoptată, ţinând cont că a primit aviz negativ tocmai de la actualul Guvern, şi reprezentanţii săi susţineau anul trecut, înainte de a ajunge la putere, că vor susţine intens componenta socială. În plus, şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dat aviz negativ proiectului de lege.
Ultimele comentarii