Gestionarea deşeurilor în Timiş, din nou pe punctul de a pierde finanţarea

sistem integrat gestionare deseuriProiectul Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Timiş a stat mai tot timpul sub ameninţarea pierderii banilor pentru finanţare, din diverse motive. Ultimul prilej ca la Consiliul Judeţean să se discute despre posibilitatea pierderii finanţării a fost generat de problemele cu Primăriile care au contractat operatori de salubrizare, la care acum ar trebui să renunţe.

 

Contracte problematice

Conform conducerii Consiliului Judeţean Timiş, potrivit planului aprobat legat de proiectul Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Timiş se vor realiza licitaţiile pentru operatorii zonali, cei care vor prelua gunoiul din tot judeţul şi îl vor duce la groapa de la Ghizela. Aceste intenţii intră, însă, în conflict cu contractele de salubrizare încheiate de o serie de Primării cu operatori de salubritate, contracte care acum ar trebui reziliate, cu costuri mari pentru unităţile administrative în cauză.

“Trebuie să înţeleagă că se va închide această activitate în momentul intrării operatorilor zonali. Sunt unii care au contracte de servicii de operare cu diferiţi operatori de colectare deşeuri şi care nu vor să iniţieze proiect de hotărâre de consiliu local şi să aprobe documentaţiile respective, pentru a nu rezilia contractele aflate în derulare”, declară vicepreşedintele PSD al CJ Timiş, Călin Dobra. Care a mai spus că este responsabilitatea fiecărei unităţi administrative în parte şi în acelaşi timp sarcina CJ Timiş de a duce la bun sfârşit proiectul Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Timiş, “cu riscul acţionării în instanţă a celor care blochează finalizarea proiectului şi implicit posibilitatea returnării unor finanţării parţiale sau totale ale proiectului Sistem integrat de management a deşeurilor.”

La rândul său, Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş, declarp că, peste puţin timp, vor fi desemnaţi operatorii zonali de salubritate, în cadrul Proiectului de gestionare integrată a deşeurilor la nivelul judeţului. Iar Primăriile vor fi nevoite să încheie contracte doar cu aceşti operatori. “Oricum, majorităţii firmelor operatoare din acest domeniu care nu fac parte din proiect li se va retrage licenţa”, mai spune Mariana Lorinczi.

Reprezentanta Gărzii de Mediu susţine că deja sunt probleme cu respectarea obligaţiei de transport al deşeurilor la deponeul de la Ghizela: “Am depistat situaţii în care gunoaiele au fost abandonate pe traseu, pe tot felul de rampe ilegale. Vom demara o acţiune amplă de controale în acest sens, şi cei în culpă vor fi sancţionaţi, şi vor fi obligaţi să colecteze deşeurile abandonate şi să le ducă la Ghizela”.

Situaţii complicate

Valoarea totală a proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor este de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea neram­bursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro.

Deşi văzut ca un proiect care să cuprindă toate localităţile şi de care să beneficieze toţi locuitorii Timişului, pare să fi neglijat faptul că, presate de închiderea gropilor de gunoi comunale, sub ameninţarea unor amenzi foarte mari, mai multe Primării şi-au dezvoltat proiecte proprii de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, proiecte care au beneficiat şi de finanţări europene şi care nu se prea potrivesc în “tabloul” proiectului legat de Sistemul integrat de management al deşeurilor.

Un exemplu în acest sens este un proiect european în valoare de jumătate de milion de euro, dezvoltat de comunele Găvojdia, Nădrag, Ştiuca şi Criciova. Cu ajutorul unei finanţări Phare a fost înfiinţată o societate comercială care să se ocupe de gestionarea deşeurilor şi care a fost dotată cu autogunoieră compactoare şi autoutilitară de colectat şi transportat deşeuri, containere de 1.100  de litri, europubele de 240 de litri şi coşuri stradale de 50 de litri.

Acest proiect dezvoltat de cele patru comune (pentru cofinanţarea căruia Primăria Găvojdia a trebuit să apeleze şi la un împrumut de 200.000 de lei, pentru achitarea cotei parte) nu are un viitor cert, din prisma faptului că nu se prea potriveşte cu planurile Sistemului judeţean integrat de management al deşeurilor. Şi aceasta pentru că, odată cu deschiderea deponeului ecologic de la Ghizela, Primăriile partenere în proiect nu mai pot depune gunoiul la Lugoj – actuala locaţie de depozitare urmând a fi închisă –, trebuind să aducă gunoaiele la deponeul de la Ghizela. Acest lucru generează cheltuieli suplimentare de transport şi depozitare, prin taxele plătite la deponeu. Astfel, pe lângă creşterea facturilor de salubrizare, plătite în prezent de localnici, s-ar putea da peste cap bugetul iniţial al acestui proiect derulat din fonduri Phare, în situaţii de acest gen putându-se decide inclusiv rambursarea finanţării.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro