Frezele de cartier, soluţia de deszăpezire a Timişoarei despre care nu se mai aude nimic

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari: „Eu nu le-am văzut funcţionând nicăieri”

Nicolae Robu si freze deszapezireTimişoara era, din nou, oraşul premierelor, în luna ianuarie a acestui an, când Primăria anunţa achiziţionarea a 40 de freze de deszăpezire a trotuarelor, văzute ca o soluţie alternativă pentru îndepărtarea zăpezii din oraş. Câţiva consilieri locali, dar şi reprezentanţi ai F.A.L.T. spun că nu au văzut utilajele respective funcţionând şi că, oricum, cu metodologia de utilizare instituită de Primărie, nu se ştie dacă va apărea şi în această iarnă vreo astfel de freză pe străzile oraşului.

 

Freze cu utilizatori necunoscuţi

În luna ianuarie a acestui an, Pri­măria făcea public faptul că a decis achi­ziţionarea câtorva zeci de freze de deszăpezire, cu care se spera că se va face diferenţa în ceea ce priveşte îndepărtarea zăpezii, deşi Timişoara are peste 900 de străzi. Un singur utilaj a costat 1.950 de lei, iar investiţia pentru cele 40 de freze achiziţionate a costat Municipalitatea aproape 80.000 de lei. La aproape un an după aceea, e greu de estimat ce s-a ales de pe urma acestei iniţiative. Mai mulţi consilieri locali, dar şi reprezentanţi ai Federaţiei Asociaţiilor de Locatari spun că nu au văzut astfel de utilaje la treabă pe străzile Timişoarei. De vină ar fi meto­dologia stabilită de Primăria Timişoara, care a decis să dea 19 astfel de freze, pe semnătură Consiliilor Consultative de Cartier, celelalte ajungând în di­verse unită­ţi publice, în şcoli şi spitale. 

„Aceste freze sunt foarte bune pen­tru deszăpezirea trotuarelor”, declara atunci Nicolae Robu, prima­rul Timi­şoarei. Deocamdată, însă, nu se poate confirma sau infirma exac­titatea aces­tei afirmaţii, fiindcă e greu de găsit ci­neva care să le fi văzut în funcţiune. Şi aceasta dintr-un motiv foarte simplu: a­ceste utilaje au avut de la început şi au şi rămas cu utilizatori necunoscuţi.

F.A.­L.T. avertiza încă de anul tre­cut că, de fapt, Consiliile de Cartier, că­rora le-au fost repartizate aceste utila­je, nu sunt persoane juridice, nu au sediu, nu au an­gajaţi. Deci, nimeni nu trebuia să-şi în­chipuie că aceste Con­silii de Cartier vor avea obligaţia să realizeze deszăpezire cu utilajele respective. Pen­tru că nu aveau cum. În plus, se între­­bau repre­zentanţii F.A.­L.T., ce poţi să faci, la un oraş de di­mensiunile Timişoa­rei, cu 20 de freze date Consiliilor de Cartier?

Întrebarea a rămas fără răspuns şi acum. „Eu nu am văzut vreun astfel de utilaj utilizat la Timişoara. Au Consiliile de Cartier muncitori an­gajaţi, specia­lizaţi pe utilizarea unor astfel de utila­je? Utilizarea acestor freze nu este lip­sită de riscuri – cel care le foloseşte trebuie să aibă un instructaj de pro­tecţia muncii, să ştie bine cum se utili­zează aceste utilaje. S-a ocupat cineva de acest lucru?”, se întreabă Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Aso­ciaţiilor de Locatari Timişoara.

Deci, practic, fără să existe o de­semnare clară a persoanelor care pot folosi aceste utilaje, persoane, care să şi fie instruite, cine şi-ar fi putut asuma răspunderea şi riscul utilizării unui utilaj care, folosit necorespunzător, poa­te fi periculos? „În mod nor­mal, ar fi trebuit date către Retim. Şi angajaţii Retim ar fi putut să vină şi să asiste cetăţenii care doreau utiliza­rea lor pentru curăţarea zăpezii din ju­rul blocurilor, de exemplu. Dar aşa, ci­ne utilizează, de fapt, aceste utilaje?” , mai spune Petru Olariu.

Întrebări fără răspuns

Din ianuarie şi până acum, şi alte necunoscute legate de aceste freze au rămas nelămurite. Prin sistemul de gestionare, cetăţenii trebuiau să se pro­­grameze, pentru a avea acces la utilaj. Dar cine are timp de aşa ceva, în cazul unor căderi semnificative de zăpadă? „Este un sistem birocratic, a cărui fina­litate va fi probabil că utila­jele vor rămâne nefolosite”, prognozau anul trecut câţiva consilieri locali. Pri­mele căderi de zăpadă mai mari canti­tativ din acest an ar putea confirma această estimare.

În plus, nu s-a lămurit, în acelaşi context, cine va împiedica, întreprin­zătorii care vor să facă un ciubuc să folosească acele freze contra cost şi nici cine şi dacă va urmări unde sunt folosite acele freze. O enigmă e şi locul de depozitare al frezelor atribuite Con­siliilor de Cartier care nu au sediu. Poa­te garanta cineva că investiţia Primă­riei nu rugineşte într-un subsol umed de bloc? Sunt doar câteva din întrebările la care există speranţa că măcar Mu­nicipalitatea poate răspunde.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro