În urmă cu şase ani reprezentanţii Ambasadei Franţei veneau în Timiş pentru a vedea rezultatele programelor de reintegrare ale unor familii de romi repatriaţi, programe finanţate de statul francez şi implementate în România prin intermediul unor O.N.G.-uri. Oficialii francezi constatau atunci că de bunele intenţii şi banii lor s-a ales praful şi că programul de transformare a unor familii de romi “reintegrate” în fermieri a fost un dezastru total şi o risipă de fonduri publice. Neglijând aceste experienţe nefericite din  trecut, statul francez este gata să încerce din nou, pe alte coordonate.

Noi bani, noi programe

Deşi programele de reintegrare a romilor repatriaţi, finanţate de autori­tăţile franceze, s-au finalizat în marea lor majoritate, în vestul ţării, cu un e­şec lamentabil, există intenţii de re­luare a unor proiecte de acest gen. Săptămâna trecută, oficiali din Minis­terele Afacerilor Interne şi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Fran­cez pentru Imigraţie şi Integrare mo­dul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franţa ar urma să se restabilească în România.

M.A.I. a precizat că discuţiile au vizat şi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adresează unui grup ţintă de 80 de familii de ce­tăţeni români aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa. Aceste familii urmează să beneficieze de un ajutor de reinserţie, pentru a pune în aplicare un proiect de reinserţie socia­lă şi economică. “În acelaşi context, oficialii au evocat buna colaborare avu­tă până în prezent şi au exprimat de­terminarea autorităţilor din România şi Franţa de a continua acţiunile între­prinse în vederea incluziunii cetăţeni­lor români aparţinând minorităţii ro­milor. Totodată, cele două părţi au con­venit încheierea unui protocol adiţio­nal prin care să fie extinsă sfera de aplicare a acordului-cadru şi să fie pre­lungită durata acestuia, în contextul în care prezentul document ar urma să expire în luna septembrie 2014”, susţin reprezentanţii M.A.I. care, probabil, au uitat de finalitatea tragic-comică a acestor proiecte derulate în vetul ţării, atunci când evocă buna colaborare avută până în prezent.

În legătură cu aceas­tă nouă co­laborare, Consiliul Judeţean Timiş şi Departamentul francez Rhone au semnat săptămâna trecută la Timi­şoara, un protocol în vederea imple­mentării programului de reinserţie în societate a familiilor de romi repatriaţi din Franţa. De această dată, însă, per­soa­nele vizate nu vor mai primi bani în mână, ci se va încerca asigurarea, prin intermediul unui O.N.G., a procedurilor de reinserţie.

Nu este însă prima oară când se discută despre reinserţie în aceşti ter­meni. În urmă cu doi ani, România şi Franţa semnau un protocol prin in­ter­mediul căruia s-a decis retrimiterea îna­poi în ţara de origine a unui mare nu­măr de persoane de origine romă afla­te în Franţa. Cei în cauză primeau anu­mite sume de bani şi se întorceau pe banii autorităţilor franceze în ţară, pro­miţând că vor rămâne aici. Siste­mul s-a dovedit a fi unul fără efecte pozitive.

De aceea, se doreşte “o altă abor­dare, pe baza protocolului din 2012”, care să se bazeze pe reintegrarea socială  a romilor în comunitatea de unde ei proveneau la origine. “Este un proiect pilot, prin intermediul căruia 20 de familii de origine romă vor fi incluse în această iniţiativă de reinserţie în comunitatea locală. Implicate vor fi numeroase instituţii din judeţ, fie aflate în subordinea Prefecturii, fie în cea a Consiliului Judeţean”, spune prefectul Eugen Dogariu.

“Sper să avem o colaborare cât mai bună cu partenerii francezi şi să reu­şim reintegrarea în comunitatea noastră a persoanelor de etnie romă re­patriate. Le mulţumesc celor din De­partamentul Rhone pentru interesul manifestat pentru acordul cu noi şi sper din tot sufletul să avem un succes cât mai mare”, a ţinut să declare şi Titu Bojin, preşedintele C.J. Timiş, care a luat parte la semnarea protocolului.

Un proiect similar eşuat lamentabil

Cert este că un proiect identic s-a încercat să se implementeze în vestul ţării încă de acum zece ani. Astfel, pe lângă primele de repatriere, pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, Statul francez le-a finanţat re­patriaţilor romi, în ultimii ani, mici afa­ceri, cum ar fi înfiinţarea unor micro­ferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franţa prin intermediul Agenţiei Na­ţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi men­ţinut şi după intrarea României în U.E. Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar banii investiţi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut ori sacrificat animalele.

O situaţie de acest gen s-a întâm­plat şi în Timiş, în zona Cărpiniş. După ce au primit animalele, romii le-au sa­crificat şi le-au vândut, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigu­rat şi hrană pentru creşterea lor. Si­tuaţii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grăniceri şi Checea. Pentru că nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traşi la răspundere.

Poate şi de aceea acest program, după cum ne-au comunicat oficialii Am­basadei Franţei, a fost stopat: “Acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicări directe a autorităţilor române de la nivel central şi local. Contrar unor convingeri şi eşecurilor menţionate de către mass-media, proiectele au ajutat multe familii să se stabilească în România, cu demnitate şi să se integreze în comunitatea locală prin şcolarizarea copiilor, renovarea locuinţelor şi adăugarea de valoare proiectelor demarate”.

În opinia reprzentanţilor Ambasa­dei Franţei, aceste eforturi făcute de Statul francez nu sunt suficiente, fără o implicare corespunzătoare a autori­tăţilor române de profil. “Prin angaja­mentul şi mobilizarea autorităţilor locale din România, a autorităţilor centrale şi a comunităţilor franceze, precum şi prin implementarea unor forme de cooperare descentralizată s-ar putea ajunge la o abordare integra­tă, în special datorită mobilizării de fonduri europene”, apreciază oficialii ambasadei franceze.

O nouă încercare, pe alte coordonate

Conform unor surse din Prefec­tura Ti­miş, o parte din O.N.G.-urile care se ocupau de programele eşuate destinate romilor – de exemplu, de programul de repatriere volun­tară din Franţa şi programul de reintegrare, prin transformarea romilor în fermieri – dovedeau o lipsă de organizare care avea un impact negativ asupra progra­melor în sine. Aceleaşi surse mai spun că această lipsă de interes şi perseve­renţă era dublată şi de faptul că O.­N.G.-urile respective nu erau dispuse să muncească prea mult pentru banii pe care îi luau, chestiune pe care au re­mar­cat-o şi unii oficiali francezi.

Acum, însă, se speră că se va por­ni pe alte principii, cu nişte parteneri mai serioşi, şi cu soluţii mult mai adap­tate specificului local şi categoriilor-ţintă ale acestor proiecte de reinserţie.

Fostul subprefect de Timiş, Ma­rossy Zoltan, confirmă eşecul, dar spune că acele programe au eşuat şi pentru că s-au acordat fonduri fără să existe consultări la nivel local, în teritoriu, şi aceste consultări au avut loc prea târziu, când s-a văzut că nu se obţine niciun rezultat. “Le-am spus încă de pe atunci reprezentanţilor Franţei veniţi să analizeze aceste programe că problema nu se rezolvă de pe o zi pe alta şi că soluţiile trebuia să ţină cont de sistemul cultural şi civic al acestei etnii, sistem împământenit de sute de ani”, mai spune fostul subpre­fect.

Nemulţumiri şi la nivel european

Cert este că, deşi sunt mulţi euro­deputaţi români care ştiu foarte bine cum sunt cheltuiţi banii europeni alo­caţi integrării romilor, nu de la ei, ci de la conducerea Consiliului Europei a venit anul trecut un prim semnal de a­larmă în acest sens. Thorbjorn Jag­land, secretarul general al Consiliului Europei, a declarat recent că a conve­nit cu autorităţile române ca banii disponibili pentru comunitatea romă să fie folosiţi pentru obţinerea de re­zultate practice în educarea copiilor, nu pentru discuţii în seminarii şi O.­N.G.-uri. În opinia sa, în ciuda alocării unor sume generoase, pe proiecte europene, pentru ajutorarea şi inte­gra­rea reprezentanţilor comunităţii rrome, rezultatele concrete, în Ro­mânia, întârzie să apară. “Trebuie să fim mai orientaţi spre rezultatele con­crete, să folosim mai bine fondurile disponibile. Se discută prea mult, sunt prea multe conferinţe, prea multe O.N.G.-uri care trăiesc din aceste resurse şi nu funcţionează în mod neapărat spre beneficiul comunităţilor de romi. Acum trebuie să ne folosim de aceste resurse în modalităţi mai practice, mai ales pentru copiii din familiile rome”, a afirmat Thorbjorn Jagland.