Nevoia de a stopa „căderea în decădere”justifică din plin nevoia de continuare a reformării statului, a opinat, în cadrul dezbaterii de duminică, fostul premier Emil Boc. Acesta a mai apreciat și că „Proclamația de la Timișoara” este un document cu o valoare simbolică, comparabilă cu cea a Constituției României.

Fostul premier Emil Boc a declarat că țara întreagă îi datorează  Timișoarei libertatea, dar și șansa revenirii sale în istorie și a revenirii pe drumul european al democrației. „Dacă lucrurile din acel document (Proclamația de la Timișoara – n.red.) s-ar fi înfăptuit, România, cu siguranță, n-ar fi ratat primul val al integrării în Uniunea Europeană, țara ar fi avut șansa de a fi modernizată mult mai repede. Din nefericire, am ratat un număr bun de ani, pentru că statul a greșit în primii ani de la Revoluție. Tot  Timișoara, Banatul, trebuie să fie vârful de lance în apărarea democrației în această țară, pentru a opri, metaforic spus, căderea în decădere”, a declarat Emil Boc, în debutul expunerii sale de la Timișoara.

Referindu-se la progresele democratice ale României, fostul premier a mărturisit că experiența nefericită din vara Lui 2012 i-a relevat faptul că, dacă societatea civilă nu apără valorile democrației și dacă nu există instituții eficiente care să apere statul de drept, atunci întreg procesul democratic este pus în pericol, pentru că „democrația nu este ireversibilă”, în condițiile în care ea este supusă unor atacuri susținute venite din partea unui partid care a dovedit că filozofia sa este reprezentată de „unicitatea puterii”. „Justiția este coloana pe care se sprijină democrația și valorile statului de drept”, a precizat Emil Boc, reliefând implicațiile și gravitatea tentativelor P.S.D. de a subordona Justiția, pe care caută să o plaseze sub papucul politic al actualei puteri.

Fostul premier a precizat și că, la preluarea guvernării, obiectivul pe care și l-a asumat a fost „reformarea statului român din temelii”, proces care s-a dovedit cu atât mai dificil cu cât s-a lovit de constrângerea temporală a perioadei prea scurte în care s-a aflat la guvernare, dar și de situația de criză economică de la nivel internațional, care a făcut întreg contextul de reformă mai dificil. „Am preluat România în prag de colaps economic”, a declarat fostul premier, referindu-se la perioada de debut a mandatului său. Acesta a precizat și că, în respectivul context economic, în care se risca intrarea țării în incapacitate de plată a salariilor, pensiilor și asigurărilor sociale, președintele Traian Băsescu „și-a sacrificat imaginea publică pentru a sta alături de guvern, plasând interesul public și interesul național deasupra unor interese personale, de imagine”.

Emil Boc mai spune că, acum, Guvernul Victor Ponta culege acum roadele acelei perioade, adăugând faptul că actualul premier aplică în prezent chiar măsurile și legile pe care, în perioada în care s-a aflat în opoziție, le critica vehement: Legea Pensiilor, Legea Salarizării, cele patru noi Coduri Juridice, Legea Educației, Codul Muncii, Legea Dialogului Social și Legea Asistenței Sociale.

Despre contextul economic creat în urma aplicării măsurilor asumate de guvernarea Boc, fostul premier a precizat că România a avut atunci cel mai mare procent din PIB alocat investițiilor și că, la încheierea mandatului, a lăsat țara cu peste cinci miliarde de euro în vistierie. 

În ceea ce privește imperativul reformării sistemului sanitar, subiect intens dezbătut în cadrul întâlnirii de la Timișoara, fostul premier a preconizat că, dacă se va perpetua situația actuală, sistemul riscă să se prăbușească în următorii doi ani și a apreciat că taxa de claw-back, introdusă de Lucian Duță, fostul președinte-director general al CNAS, s-a dovedit salvatoare pentru sistem. „Sistemul trebuie zguduit pentru a se face ordine în sănătate”, a mai precizat, însă, fostul premier, care a adăugat că depolitizarea este un proces absolut necesar pentru sănătatea democrației și a bunei administrații. Dar, apreciază el, „mentalitatea politicienilor români nu a fost însă îndeajuns de pregătită încât să facă ruptura dintre profesionalizare și politizare”.