Finanţările europene pe dezvoltare rurală, ameninţate în continuare de spectrul fraudei

Aceleaşi deficienţe de până acum s-ar putea repeta în următoarea tranşă de finanţare 2014 – 2020

Şi în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, cele mai multe fraude, tentative de fraudă sau nereguli au vizat programele de finanţare pentru dezvoltare rurală. Ceea ce înseamnă că aceste programe fie au fost gestionate prost la nivel naţional, fie au plecat cu deficienţe chiar de la sursă. Potrivit unei analize recente a Curţii de Conturi Europene, statele membre nu au depus eforturi suficiente pentru a demonstra că bugetul de 100 de miliarde de euro, alocat în ultimii ani dezvoltării rurale, este cheltuit în mod corespunzător       

           

Un program “defect”

AgricultorConform unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, şi pe viitor neregulile de până acum, legate de pro­iectele de dezvoltare rurală, s-ar putea repeta, pentru că mecanismele actuale de monitorizare şi de evaluare nu au reuşit să pună la dispoziţie în timp util informaţiile necesare care să stea la baza deciziilor legate de identificarea ce­lor şi mai eficiente măsuri, în contextul elaborării politicii de dez­vol­tare rurală pentru perioada 2014 – 2020.

În perioada financiară 2007 – 2013, U.E. a alocat aproximativ 100 de miliar­­de de euro pentru îndeplinirea obiecti­velor în materie de dezvoltare rurală. Statele membre au angajat, de aseme­nea, 58 de miliarde de euro din resur­sele proprii pentru a cofinanţa progra­mele de dezvoltare rurală.

În cadrul au­ditului său, Curtea a constatat însă că statele membre au dat dovadă de un in­teres scăzut faţă de rezultatele obţinute de programele lor de dezvoltare rurală. Comisia a accep­tat programe cu obiec­tive vagi şi des­chise la interpretări, care nu precizau ce se doreşte să se obţină prin progra­mele respective.

Conform constatărilor acestui audit, din cauza deficienţelor existente la nivelul sistemelor de monitorizare şi de evaluare ale statelor membre, informaţiile obţinute nu erau suficient de fiabile, coerente şi relevante pentru a arăta care au fost rezultatele obţi­nu­te în raport cu obiectivele stabilite, iar raportarea cu privire la rezultatele ob­ţinute nu a fost adecvată. De aseme­nea, Comisia şi statele membre nu au utilizat în mod corespunzător infor­maţiile disponibile referitoare la rezul­tate pentru a îmbunătăţi eficacitatea sau eficienţa cheltuielilor din domeniul dezvoltării rurale.

Experţii Curţii de Conturi Euro­pe­ne consideră că pot fi aduse şi trebuie să fie aduse ameliorări în ceea ce pri­veşte monitorizarea şi evaluarea pen­tru restul perioadei actuale în care se pot cheltui fondurile (care se încheie la sfârşitul anului 2015), pentru a se asi­gura faptul că bugetul U.E. este chel­tuit în mod corespunzător. Mai mult, viitoa­rea perioadă de programare 2014 – 2020 reprezintă pentru Comisie şi statele membre o oportunitate de a acorda eficienţei un rol central în cadrul noii politici de cheltuieli şi, ulterior, în cadrul selectării operaţiu­nilor şi a proiectelor care vor beneficia de finanţare. În acest sens, este esen­ţial să se stabilească obiective mai bu­ne şi să se consolideze monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.

Potrivit concluziei auditului Curţii de Conturi, C.E. şi sta­tele membre nu au demonstrat care au fost rezulta­tele obţinute în raport cu obiectivele po­liticii de dezvoltare rurală şi nu e­xistă o asigurare suficientă cu privire la faptul că bugetul U.E. alocat dezvoltării rurale a fost cheltuit în mod corespun­zător.

Doar un sfert din proiectele depuse, finanţate, în Timiş

Şi în Timiş Fondul European Agri­col pentru Dezvoltare Rurală a avut des­­tul de mulţi pretendenţi, care au depus proiecte şi din care, în mod ciudat, doar un sfert au primit finanţări. De vină ar putea fi deficienţele legate de corecta redactare şi de fiabilitatea proiectului, dar şi poticnirile de la nivel central, în ceea ce priveşte gestionarea corectă a acestor programe de finanţare.

Valoarea totală a contractelor în­cheiate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală în perioada 1 ianuarie 2007 – octombrie 2013. în Ti­miş, este de 251.183.846 de euro, res­pectiv 1.008.320.567 de lei, sumă afe­rentă unui număr de 599 de proiecte aprobate şi finanţate. Dar numărul total de proiecte depuse şi verificate la nivelul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Timiş a fost mult mai mare, respectiv 2.501 proiecte.

“Este greu de apreciat, retro­spec­tiv, ce nu a mers bine. Un lucru este însă clar: în Timiş, şi nu doar în Timiş, beneficiarii nu prea au ştiut ce trebuie să facă, cum să gestioneze proiectele, iar rezultatele au fost pe măsură. Nu ştiu dacă vina o poartă cei care au gestionat acest program la nivel naţio­nal sau deficienţele de structură ale acestor finanţări”, spune prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Uni­versităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro