Finanţarea pentru reabilitarea Gării de Nord a fost pierdută

Şi autorizaţia de construcţie a expirat în noiembrie

gara de Nord Timisoara (2)Ministerul Transporturilor a recunoscut, zilele trecute, că finanţarea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru reabilitarea Gării de Nord Timişoara a expirat şi că va trebui găsită o nouă sursă de finanţare. Din cauza neseriozităţii unor contractanţi, dar şi a contestaţiilor în serie, Statul român a pierdut această oportunitate de finanţare şi nu se ştie când şi de unde vor mai fi obţinuţi bani pentru reabilitarea Gării. În plus, şi autorizaţia de construcţie a expirat luna trecută.

 

Un final previzibil

Ca răspuns la o interpelare adresată Ministerului Trans­por­tului de către deputatul timişean P.D.-L. Cornel Sămărtinean, care atrăgea atenţia asupra fap­tului că, în ciuda promisiunilor de reabilitare şi alocare de fon­duri, „Gara de Nord Timişoara arată ca până acum, adică jal­nic”, Ministerul Transporturilor, prin vocea ministrului Ramona Mănescu, a recunoscut că finan­ţarea pentru Gară a fost pier­dută. Era un final previzibil al maratonului de contestaţii, rezi­lieri contractuale şi neîndepliniri de obligaţii asumate prin con­tract care au marcat acest pro­iect care, în Timişoara, e în lu­cru de mai bine de un deceniu. „În prezent, C.F.R. S.A. trebuie să găsească o altă sursă de fi­nan­ţare, deoarece împrumutul B.­E.R.D. a expirat, şi, de aseme­nea, trebuie elaborat proiectul tehnic pentru restul lucrărilor de executat. Achiziţia serviciu­lui de elaborare «Proiect tehnic şi documentaţie de licitaţie pentru rest de lucrări de executat afe­rente obiectivului Modernizarea spaţiilor şi eficientizarea acti­vi­tăţilor comerciale în Staţia C.F. Timişoara» s-a făcut prin nego­ciere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cu proiectantul iniţial”, a precizat ministrul Transporturilor, Ra­mona Mănescu.

Banii pe care Statul i-a pier­dut acum au fost la dispoziţia sa din 2003, când Compania Na­ţională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de eu­ro, de la B.E.R.D., finanţarea fiind garantată de către Româ­nia, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru exe­cuţia de lucrări de modernizare a cinci mari staţii de cale ferată din ţară – Constanţa, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craiova –, precum şi pentru servicii legate de su­per­vizarea lucrărilor, care au fost atribuite de la Bucureşti. Dacă în cazul celorlalte patru sta­ţii C.F.R. lucrurile au fost puse în practică întocmai, la Ti­mişoara s-au împotmolit din cau­za neînţelegerilor cu antrepre­norii. Banii au rămas la dispozi­ţia Statului român până la sfâr­şitul acestui an, când perioada de acordare a expirat.

Bani pierduţi prin procese

Deşi a existat timp de zece ani această oportunitate de fi­nanţare, proiectul a avut ghi­nionul să nu fie implementat. În urma unei licitaţii internaţio­na­le, în iunie 2005, între C.N.­C.F.R. şi Poldmir Construction ltd. Israel a fost încheiat un con­tract pentru realizarea proiec­tului “Modernizare activităţi comerciale şi reducere costuri de întreţinere în staţia de cale ferată Timişoara”. Cu toate că lucrările trebuiau finalizate pâ­nă în 2007, contractul pentru modernizarea gării a fost reali­zat în proporţie de doar 30%. Pentru că firma constructoare nu s-a achitat de obligaţiile con­tractuale, Ministerul Transpor­tu­rilor a reziliat contractul, în 2008. În plus, C.F.R. a cerut des­păgubiri de patru milioane de euro. Firma israeliană a acuzat reprezentanţii Ministerului Transporturilor că nu ar fi fost lăsată să termine lucrările. În replică, oficialii C.F.R. au preci­zat că materialele pe care com­pania antreprenoare ar fi tre­buit să le folosească nu erau conforme cu proiectul, pentru că, la înlocuirea unor ţevi, s-ar fi constatat că s-a folosit un alt tip de material, sub care se afla altul mai vechi.

Pentru că aşa s-a convenit în contractul iniţial, nu se ştie pe ce criterii, şi pentru că aceas­ta a fost şi opţiunea B.E.R.D., care a asigurat finanţarea, liti­giul a ajuns să fie tranşat la Pa­ris, la Curtea de Arbitraj Inter­na­ţional. Procedura a fost com­pli­cată şi a durat foarte mult timp, existând, după cum era de aşteptat, divergenţe legate de acceptarea unor experţi care să fie agreaţi de ambele părţi, pen­tru efectuarea unei expertize legate de stadiul lucrărilor. În cele din urmă, în urma arbitra­jului de la Paris, litigiul cu firma israeliană s-a încheiat, iar C.F.R. a avut câştig de cauză.

Din păcate, a apărut un nou obstacol: un nou litigiu, de data aceasta cu societatea cu care s-a încheiat iniţial un contract de consultanţă referitor la reabi­litare. Respectiva societate, din Belgia, aleasă de reprezentanţii Ministerului Transporturilor, nu a dorit să renunţe la contractul de consultanţă încheiat în 2005. Şi, evident, atâta vreme cât aceste litigii legate de vechiul contract nu au fost rezolvate de­finitiv, lucrările de reabilitare nu au putut începe, prin de­semnarea altor antreprenori. Şi s-a continuat aşa, cu toate asi­gurările date de pe plan central şi local că lucrările vor fi deblo­cate până când finanţarea a fost pierdută.

„Şi autorizaţia de construcţie a expirat”

mircea benec„Finanţarea B.E.R.D. s-a pierdut, pentru că a expirat contractul. Acum va trebui găsită o nouă sursă de finanţare. În plus, şi autorizaţia de construcţie a expirat, în noiembrie. Din păcate, proiectul nu a fost considerat unul prioritar, la nivel central”.

 

Mircea Benec, directorul Regionalei C.F.R. Timişoara

În ultimii doi ani, sperând că se vor finaliza, totuşi, litigiile şi va fi demarată investiţia, Regio­nala C.F.R. a reuşit să obţină pre­lungiri succesive ale auto­rizaţiei de construcţie care, în­să, a expirat şi ea luna trecută. „Da, este adevărat, finanţarea B.E.R.D. s-a pierdut, pentru că a expirat contractul. Acum va tre­bui găsită o nouă sursă de finan­ţare. În plus, şi autorizaţia de construcţie a expirat, în noiem­brie. Din păcate, proiectul nu a fost considerat unul prioritar, la nivel central”, spune directorul Regionalei C.F.R. Timişoara, Mircea Benec.

La rândul său, Petrică Sto­ian, liderul zonal al Sindicatului feroviar Mişcare-Comercial, acuză că, în momentul de faţă, nu mai există vreo gară dintr-un oraş mare care să arate atât de rău ca şi Gara de Nord Timişoara: „Gara, din cauza aspectului jal­nic, a fost aleasă şi pentru o re­cla­mă cu James Bond, căutându-se tocmai o gară care arată deplo­rabil, acţiunea spotului fiind plasată pe undeva, prin Siberia”.

Devizul lucrărilor rămase, estimat la 1,5 milioane de euro

Actualul ministru al Trans­porturilor, Ramona Mănes­cu, a enumerat zilele trecute lucrările pe care se va axa proiectul de reabilitare, fără să dea vreo idee legată de când şi dacă se va putea ob­ţine finanţare. Conform mi­nistrului Transporturilor, proiectul va urmări finaliza­rea lucrărilor ce concură la minimizarea costurilor de în­treţinere, maximizarea opor­tunităţilor de obţinere de ve­nituri din chirii, înlocuirea în totalitate a instalaţiilor elec­trice, termice şi sanitare, ame­najarea mezaninului aferent holului corpului principal (adică, acel subsol infect, ca­re duce la liniile peron), ame­na­jarea şi finisarea tuturor spa­ţiilor la nivel de parter, ame­najarea peronului prin­cipal, asigurarea accesului per­soa­nelor cu mobilitate redusă, prin amplasarea unui ascen­sor, înlocuirea tâm­plă­riei şi executarea finisajelor exte­rioare. Ministerul Trans­por­turilor susţine că proiec­tan­tul a estimat valoarea lu­crărilor rămase de executat la aproximativ 1,5 milioane de euro.

Actuala conducere a Pri­măriei Timişoara s-a arătat interesată de acest proiect, pe care l-a pus cap de listă la promisiunile elec­torale fă­cute anul trecut. As­ta, deşi era o chestiune care excede Primăriei, fiind un proiect al Ministerului Trans­porturilor. Poate ar fi timpul să se şi implice efectiv în această investiţie. Imposibil nu ar fi, ţinând cont că acest deviz estimat – respectiv 1,5 mi­lioane de euro – este cam cât suma pe care Primăria a anunţat că o alo­că în acest an pentru echipa de fotbal A.C.S. Poli – adică, şapte milioane de lei.

Un proiect rămas la faza de intenţie, de un deceniu

Teoretic, proiectul de modernizare a Gării de Nord Timişoara a rămas acelaşi, vizând refacerea faţadei clă­di­rii, construirea unui lift ex­terior de sticlă, construirea şi amenajarea unor spaţii co­merciale, modernizarea zo­nelor publice, a intrărilor, a pasajelor subterane, a gru­purilor sanitare din zonă şi a caselor de bilete.

În 2005, Gara de Nord din Timişoara a fost vizată de un alt proiect de moderni­zare. Un grup de specialişti italieni în planificare urbană a studiat integrarea infra­structurii feroviare în viitorul transportului în comun şi a propus Municipalităţii trans­formarea gării într-un centru cu funcţiuni de tip mall, având ca model Gara Paris, una dintre cele mai moderne din Europa. Astfel, Gara de Nord Timişoara urma să fie dez­voltată pe două nivele. La cel superior ar fi fost ple­că­rile, iar la cel inferior, sosi­rile. În plus, proiectul pre­vedea cinci linii moderne pentru trenuri de mare vite­ză, care să facă legătura în­tre Timişoara şi oraşe euro­pene, precum şi alte patru linii pentru trafic naţional. Noua gară urma să fie dotată cu scări rulante care să faci­liteze accesul spre peroane, iar imediat după sosire, călă­torii să aibă acces mai uşor la mijloacele de transport local. Termenul final de exe­cuţie a proiectului ar fi fost anul 2020.

Pentru a putea fi pus în aplicare un astfel de proiect, Primăria trebuia să identifice parteneri, iar apoi să reali­zeze un studiu pentru a vedea cât costă implementarea şi, în final, să găsească surse de finanţare de la bugetul local, naţional sau european.

Proiectul, evident, nu s-a concretizat, idei din acel studiu fiind introduse într-un alt proiect pe care Munici­pa­litatea îl are în implementare în viitorul îndepărtat – Vision 2030, care vizează mo­dernizarea mai multor obiective din oraş, printre care şi Gara de Nord. Totul este însă deocamdată doar la nivel de intenţii, studii şi proiecte.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro