Timişul a pierdut finanţarea de aproximativ zece milioane de lei destinată modernizării ambulatoriului Spitalului Judeţean Timişoara. Procedura de finanţare a fost gestionată de Consiliul Judeţean Timiş.

O investiţie mai mult decât necesară care nu se mai concretizează

Aproximativ zece milioane de euro, bani cu care trebuia să se modernizeze ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean Timişoara, într-un proiect gestionat de Consiliul Judeţean Timiş, au fost pierduţi. Asta, pentru că nu s-au găsit firmele interesate care să furnizeze aparatura aferentă investiţiei.

În septembrie a fost organizată o primă licitaţie internaţională, dar niciun agent economic nu a fost interesat să furnizeze celui mai mare spital din vestul ţării aparatele de care are nevoie pentru ambulator. Conducerea spitalului se arăta nedumerită de faptul că, deşi anunţul a fost postat pe portalul SEAP o sută de zile, nimeni nu s-a prezentat la licitaţie.  

Zilele trecute, a fost organizată o a doua licitaţie, dar nici la această procedură nu s-a prezentat niciun agent economic. Caz în care finanţarea nu mai poate fi accesată, pentru că expiră termenul prevăzut de proiect.

Proiectul în valoare de zece milioane de euro era cofinanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, din care aproape 42 de milioane de lei reprezintă suma nerambursabilă, urmând ca restul cheltuielilor să fie suportate de CJ Timiş. Prin acest proiect se dorea achiziţionarea unui RMN, a unui tomograf şi a unor ecografe, cardiotopografe, a unor aparate de radiologie, a unui aparat roentgen şi a unui colonoscop. Aparatura era destinată ambulatoriilor de la Spitalul Judeţean, de la Casa Austria – Clinica de Chirurgie Plastică, de la Clinica de Ortopedie şi Traumatologie, de la secţia Pediatrie, ORL copii şi ORL adulţi şi de la secţia Obstetrică şi Ginecologie din cadrul Clinicii Bega.

Prin acest proiect, la secţiile Spitalului Judeţean Timişoara ar fi trebuit să ajungă, în total, 228 echipamente performante, care să înlocuiască aparatele uzate existente.  Este greu de estimat, în acest context, când se va mai putea accesa o finanţare similară, în condiţiile în care, dincolo de suma pierdută, acest gen de finanţare se putea concretiza şi în vieţi salvate.

O descentralizare cu urmări nedorite

Ciudat, din acest punct de vedere, este faptul că administraţia judeţeană, deşi direct implicată în proiect, nu a întreprins demersuri notabile pentru rezolvarea situaţiei.

Or, în acest context, ar trebui analizată retrospectiv oportunitatea “descentralizării” unităţilor sanitare şi efectele pe care le-a avut asupra spitalelor. “Noi, la Sanitas, nu suntem deloc convinşi că descentralizarea unităţilor sanitare, trecerea lor în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale locale, a avut un efect bun. Ar trebui să vedem şi ce se întâmplă la vecinii noştri, în Ungaria, unde spitalele se recentralizează”, spune medicul Livius Cârstea, liderul Sinidcatului Sanitas Timiş. Care admite, însă, că, în unele comunităţi locale, spitalele sunt apreciate la justa lor valoare, şi Primăriile sau Consiliul Judeţean se implică în mod corespunzător în administrarea şi colaborarea cu aceste unităţi.

În opinia sa, în majoritatea situaţiilor, descentralizarea a generat, pe lângă neajunsurile legate de administrare în necunoştinţă de cauză, şi accentuarea implicării factorului politic. „Cred că s-ar impune în primul rând o depolitizare a spitalelor. Te oripilează gradul de politizare la care s-a ajuns. Se merge în multe cazuri pe un criteriu simplu: «Eeşti de-al meu, îţi dau bani, nu eşti, poţi să nu mai aştepţi finanţare»”, acuză dr. Livius Cârstea.