Sursîă foto: PRO Musica / Facebook

Trupa PRO Musica, cea care a compus şi interpretat, în 20 decembrie 1989, piesa Timişoara, devenită imn al oraşului, este protagonista unui film, realizat anul acesta la Timişoara. Filmul, al cărui titlu provizoriu este PRO Musica 5.0, va fi un documentar artistic-muzical cu elemente de docu-dramă, ce are ca temă istoria prezenței acestui grup timișorean în spațiul culturii române de-a lungul unei jumătăți de secol, de la începutul anilor ’70, până în prezent.

Potrivit producătorului, Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei, proiectul se întemeiază, în principal, pe evocările, confesiunile și opiniile principalilor componenți ai grupului, filmate în 2023, cu o abordare retrospectivă. La acestea se adaugă reconstituirile teatralizate cu actori (docudrama), părerile și mărturiile unor muzicieni care s-au integrat, într-un moment sau altul, în grup, colaboratori, intelectuali, personalități sau simpli iubitori și admiratori ai formației, susținute de un bogat suport sonor și vizual, secvențe de arhivă din concertele grupului și/sau din afara lor, fotografii, videoclipuri, afișe, cataloage, pliante, documente etc.

O parte din echipa de proiect, la conferinţa de presă.

Principalele repere ale scenariului se referă la cele cinci etape esențiale din istoria grupului PRO Musica: a) etapa folk (opera folk Creanga de cireș și piesa Glossa); etapa rock progresiv cu influenţe de ethos naţional şi balcanic (Zările gri, Poarta de foc etc.); etapa rockului baroc (opera Introducere într-un concert baroc); etapa cu ample reverberații a piesei Timișoara;  etapa marilor concerte de sinteză ale grupului.

Un loc important în economia scenariului îl ocupă consemnarea premierelor absolute ale grupului, în context muzical/cultural național și internațional: prima operă folk din istoria muzicii românești; primul concert rock organizat în România într-un spital de psihiatrie; participare la toate cele nouă ediții ale Festivalului Tim Rock; singura trupă rock din România a cărei lucrare în versiune scenică a avut parte de 11 vizionări ale cenzurii comuniste şi apoi a fost interzisă; primii muzicieni, componenți ai grupului PRO Musica, care au cântat în public, în fața a peste 100.000 de manifestanți, împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (cu dictatorul la acea dată încă la putere) în primul oraș liber din România (20 decembrie 1989), prima trupă rock a cărei compoziție (piesa Timișoara) a devenit, prin Hotărâre de Consiliu Local, imn oficial al unui municipiu (Timișoara), piesa fiind şi primul disc single privat apărut în România; cvadruplul album Stepan Project Lumina este primul DVD muzical produs in România care are ca normă de sunet si Dolby Surround 5.1.; primul concert rock in aer liber susținut vreodată în estul Europei, de o maximă complexitate, într-un penitenciar din Europa de est.

Filmul este produs de  Asociaţia Salvaţi Patrimoniul Timişoarei, cu sprijinul SC Constructim SA și Business Plus.

Din echipa de proiect fac parte Gheorghe Sfaiţer, care semnează regia artistică, Vlad Doboş – asistent de regie, Marian Odangiu – scenariul, Rafael Vasilcin și Olimpiu Vuia – directori de imagine, Valentin Beleiu – editor de imagine, Aurelian Scorobete – grafica cinetică, Pavel Vereş – grafic design, Sebastian Ciocan – sunetul, Bojiţa Ilici – machiaj, Lucian Ciorba – producător executiv și Ilie Sîrbu – producător general.