În ciuda austerităţii bugetare impuse de situaţia financiară foarte grea reclamată la preluarea mandatului, actuala conducere a Consiliului Judeţean Timiş pare decisă să nu lase greutăţile de acest gen să strice atmosfera festivă de final de an.

Austeritate bugetară, cu mici excepţii

Consiliul Judeţean Timiş se pare că nu doreşte să lase situaţia grea financiară grea a instituţiei, pe care actuala conducere susţinea că a moştenit-o de la fosta echipă din fruntea administraţiei judeţene, să afecteze protocolul instituţional aferent sfârşitului de an. Aşa se face că intenţionează să cumpere agende, pixuri, felicitări şi calendare, prin achiziţie directă, în sumă de 42.600 de lei, adică aproape 10.000 de euro.

De banii aceştia se doreşte achiziţionarea a 1000 de agende, în valoare de de 30 de lei bucata, nedatate, cu 160 de pagini, înfoliate mat, 500 de pixuri personalizate, de 18 lei bucata, 450 de felicitări, în valoare de doi lei bucata, şi 300 de calendare triptice, de 9 lei bucata.

Dincolo de aceste cheltuieli de protocol de final de an, conform unor consilieri judeţeni, situaţia financiară a instituţiei rămâne destul de dificilă. „Am avut la ultimul plen o rectificare de buget de interior, adică s-a luat dintr-o parte şi s-a pus în alta. Sume suplimentare de la Ministerul Finanţelor nu am mai primit. Se stă prost, din punct de vedere al bugetelor convenite, şi s-a convenit să se aloce banii disponibili pe unele lucrări de investiţii care trebuie terminate – reparaţii la drumuri şi aşa mai departe”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

„Moştenirea grea” rămâne

La preluarea de mandat, actualul preşedinte al CJ Timiş, Sorin Grindeanu,  anunţa că a găsit un grad de îndatorare care se apropie de limita maxima impusă de lege, în condiţiile în care instituţia a pierdut în ultimii ani câteva finanţări în valoare de zeci de milioane de lei, cea mai cunoscută fiind pierderea finanţării proiectului european de modernizare a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean Timişoara. Situaţia semnalată era cu atât mai ciudată cu cât, susţinea acesta, o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia le împrumutase vizau cofinanţarea unor proiecte europene ratate.

Sorin Grindeanu mai spunea că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extreme de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional. Situaţia de faţă nu poate fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.

În septembrie CJ Timiş, părând să nu uite problema datoriilor mari ale instituţiei, a pregătit un proiect privind numirea persoanei responsabile cu înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale contractate de instituţie.