Haosul cadastral din Timiş, confirmat încă o dată

Expropriere pentru lărgirea drumului spre Moşniţa, cu proprietari necunoscuţi

Drum MosnitaUn proiect de expropriere pe care-l pregăteşte Consiliul Judeţean Timiş pentru mult-aşteptata lărgire a ieşirii dinspre Timişoara spre Moşniţa Nouă la patru benzi confirmă încă o dată haosul cadastral din scriptele autorităţilor locale. Practic, din totalul celor care ar trebui să fie despăgubiţi pentru deposedarea prin expropriere, o treime figurează ca „proprietar neidentificat”.

 

Terenurile nimănui?

S-a mai spus nu o dată, şi la Primăria Timişoara, şi la Primăriile limitrofe, că în perimetrul municipiului există încă zeci, dacă nu sute de terenuri ale nimănui. Suprafeţe în cazul cărora proprietarii nu pot fi identificaţi, fie că erau ale unor structuri defuncte ale Partidului Comunist, şi nimeni nu le-a luat în evidenţă după 1989, fie s-a pierdut şirul de proprietari ori s-au făcut suprapuneri succesive de parcele, contopiri şi reîntregiri până nimeni nu a mai priceput nimic.

Este o situaţie de fapt care a fost reconfirmată zilele trecute, când Consiliul Judeţean Timiş a făcut publică Dispoziţia privind exproprierea imobilelor proprietate privată situate pe teritoriul judeţului Timiş, care fac parte din coridorul de expropriere pentru lărgirea la patru benzi de circulaţie a DJ 592 Timişoara – Moşniţa Nouă. Este vorba de o lucrare aşteptată de ani de zile, pentru a nu mai exista gâtuiri ale traficului la ieşirea din oraş şi pentru care CJ TImiş a întocmit o listă cu parcelele din care se vor lua fâşiile necesare prin expropiere, şi ai căror proprietari au fost înşiraţi într-o enumerare cu 50 de poziţii.

Cine are curiozitatea să consulte această anexă se lămureşte cât de clare sunt lucrurile din punct de vedere cadastral în administraţia judeţeană, pentru că pe lista respectivă o treime dintre cei care ar trebui despăgubiţi, deci de la care se va lua teren, figurează ca „proprietar neidentificat”. Pe traseul viitoarei şosele de patru benzi CJ Timiş a nominalizat 15 astfel de „proprietari neidentificaţi”, majoritatea din Moşniţa Nouă.

Or, dacă instituţia care administrează judeţul întocmeşte un astfel de document, având la dispoziţie propria bază de date, şi acces la toate datele administrative şi cadastrale necesare de pe la alte instituţii, ce aşteptări ar trebui să mai existe?

Rămâne speranţa că aceste „amănunte” legate de anonimii deposedaţi nu vor crea probleme şi procese ulterioare, sau eventuale obstacole pentru derularea acestei lucrări, mai mult decât necesare pentru municipiu.

Cu siguranţă trebuia de mult să se lărgească ieşirile, şi spre Moşniţa Nouă şi spre Dumbrăviţa. Din septembrie, de când se va începe şcoala, traficul va fi infernal la intrarea în Timişoara în fiecare dimineaţă, lucru agravat şi de faptul că inelul de centură nu a fost finalizat, şi oamenii nu au pe unde să se ducă”, spune Cristea Savu, liderul Sindicatului Taximetriştilor din Timişoara.

 

Lungimea drumurilor, altă necunoscută

Nebuloasele cadastrale nu sunt singurele sincope de acest gen remarcate în cazul administraţiei judeţene. A fost îndelung dezbătută concluzia Curţii de Conturi care, în urma unui control, constata că unele dintre drumurile judeţene reabilitate de CJ Timiş aveau… lungime variabilă. Auditorii au constatat acum doi ani această contabilizarea interesantă a distanţei drumurilor pe care s-au făcut lucrări de reabilitare, existând diferenţe semnificative între realitate şi situaţia scriptică, pe baza căreia, de altfel, s-a făcut plata. Din verificarea efectuată de auditorii publici externi asupra existenţei veridicităţii datelor privind distanţele măsurate şi cuprinse în dispoziţia CJ Timiş, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaţiei publice, s-a constatat că aceste distanţe – date de lungimea drumurilor judeţene – sunt inexacte. În plus, “urmare a măsurătorii efectuate atât la faţa locului, cât şi prin sistemul Google Earth, se constată diferenţe majore ale distanţelor, diferenţe date de aceste măsurători, cu abateri de până la trei kilometri faţă de lungimea drumului”, se arăta în raportul de control.

Conform aceluiaşi audit, modalitatea de evidenţiere şi calcul a drumurilor judeţene a fost adesea haotică, neunitară. Auditorii au constatat ce antemăsurători se fac pe lungimi echivalente de drum (cu şase metri lăţime), au verificat licitaţiile care se adjudecă pe lungimi echivalente de drum şi au constatat că execuţia lucrării se decontează pe metri pătraţi de covor asfaltic, iar recepţia la terminarea lucrărilor se face potrivit obiectului contractului, “fără a identifica strict lungimea sectorului şi metrii pătraţi de covor asfaltic realizat. În acest mod de prezentare a lucrărilor se depăşesc în mod constant lungimile poziţiilor kilometrice”.

Auditorii au recomandat CJ Timiş să analizeze retroactiv contractele atribuite în ultimii ani şi recuperarea, în primul rând, a banilor daţi pe lucrări plătite la dublu. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro