Exerciţiile destinate antrenării abilităţilor cognitive ale creierului au efect şi la zece ani după practicarea acestora, au descoperit cercetătorii americani.

O cercetare condusă de Guvernul Statelor Unite a descoperit că persoane­le cu vârsta de peste 74 de ani erau ca­pabile să obţină performanţe mai bune de raţionament şi procesare a informa­ţii­lor după practicarea unor exerciţii sim­ple, ale căror efecte au fost observate şi la zece ani după aceea, informează dai­lymail.co.uk, sursă citată de Mediafax. Cei 3.000 de participanţi, din Baltimore, au efectuat între 10 şi 12 şedinţe de antrenament, cu o durată de la 60 până la 75 de minute.

Publicat în Journal of the American Geriatrics Society, acest studiu asupra exersării cognitive, cel mai amplu de pâ­nă acum, oferă speranţa că există me­to­de de păstrare a capacităţilor cognitive, având în vedere că 76 de milioane de americani din generaţia „baby boom” încep să înainteze în vârstă.

Cu toate acestea, exerciţiile nu au ca scop să împiedice formele de demen­ţă cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar să stimuleze abilităţile cognitive, care slăbesc odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetătorii au constatat că, după cinci teste, persoanele care au benefi­ciat de exersarea creierului au avut per­formanţe cognitive mai bune decât cei care nu au realizat exerciţiile respective în planul memorării, raţionamentului şi procesării informaţiilor. Deşi capacita­tea de memorare crescută, observată după cinci ani, începea să slăbească în următorii cinci ani, capacităţile de ra­ţio­nament şi procesare a informaţiilor s-au păstrat şi la zece ani după începerea exerciţiilor. „Ceea ce am descoperit este uluitor”, spune geriatrul George Re­bok, profesor la Universitatea Johns Hopkins, din Baltimore, coordonatorul studiului. „La zece ani după începerea exerciţiilor, există dovezi că efectele sunt durabile în ceea ce priveşte raţio­na­mentul şi antrenarea vitezei”, adaugă  George Rebok.

Participanţii la toate cele trei grupe de antrenament au declarat, de aseme­nea, că se descurcă mai uşor cu activi­tăţile zilnice, cum ar fi luarea medica­mentelor, gătitul şi administrarea fi­nan­ţelor decât participanţii care nu efec­tuaseră exerciţiile cognitive.

Programele, dezvoltate de cerce­tători, s-au concentrat în cea mai mare parte pe strategiile de învăţare, destina­te îmbunătăţirii performanţei cognitive. De exemplu, exerciţiile de memorie îi învăţau pe subiecţi cum să îşi amin­teas­că liste de cuvinte, secvenţe şi idei prin­ci­pale, în timp ce exerciţiile de ra­ţiona­ment se concentrau pe recunoaşterea unor modele numerice. În cadrul exerci­ţiilor de antrenare a vitezei, subiecţii au fost ru­gaţi să se concentreze asupra unui obiect principal de pe monitorul calculatorului şi să recunoască şi să identifice rapid o­biectele de la marginea monitorului.