Evaziune fiscală mai mică după scăderea TVA-ului la pâine

Chiar şi aşa, la Timişoara, ieftinirea notabilă a pâinii întârzie să apară

La o primă estimare preliminară a efectelor reducerii TVA-ului la produsele de panificaţie, reprezentanţii industriei de profil susţin că a scăzut procentual evaziunea fiscală. Chiar şi aşa, efectele benefice promise pentru cumpărător – respectiv o ieftinire simţitoare a pâinii întârzie să apară, inclusiv în vestul ţării.

 

Evaziune fiscală mai mică, preţuri, în general, la fel de mari  

Produse de panificatieConform conducerii patronatu­lui Rompan, din industria de panifi­caţie, producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine, cu 15%, după reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, începând cu 1 sep­tem­brie. Procentele nu se ştie cu pre­cizie cum fost calculate, dar tot patronatul Rompan susţine că pâi­nea s-a ieftinit cu mai mult de 12%. “Preţurile au scăzut cu peste 12%, că producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine, cu 15%, iar la specialităţile de panifica­ţie creşterea este mai mare, ceea ce e un lucru bun pentru populaţie”, a de­clarat Aurel Popescu, preşe­din­­tele Rompan.

Probabil că în alte judeţe s-au operat ieftiniri semnificative ale pro­duselor de panificaţie, ajungându-se la media de 12% prin combinarea cu procentele ieftinirii din judeţe pre­cum Timişul, unde scăderile de preţ au fost mai mult decât modeste.

În unele cazuri, unii întreprin­zători din industria de profil nu au realizat niciun fel de ieftinire. Alţii au implementat, în Timişoara, iefti­niri de… 20 de bani, vânzând o pâine de patru lei cu trei lei şi 80 de bani. În acest caz, ieftinirea e departe de cea medie anunţată – de 12%, cei 20 de bani raportaţi la preţul pâinii reprezentând 5%. În plus, este ştiut faptul că, la asemenea preţuri “a­proape rotunde”, majoritatea cum­pă­­rătorilor nu mai iau restul, pentru a nu-şi îngreuna inutil portofelele cu mărunţiş, astfel că magazinul de pâi­ne poate încasa tot patru lei, ca îna­inte de “ieftinire”.

La nivel naţional, lucrurile se văd altfel însă. Potrivit premierului Victor Ponta, circa 75 – 80% dintre companiile de panificaţie au redus preţul pâinii, cu 16%, după diminua­rea TVA la acest produs: “Sunt veşti bune şi veşti proaste. Adică 75 – 80% dintre producători, şi vreau să mulţu­mesc în mod special marilor retai­leri, lanţurilor de magazine mari, au aplicat scăderea preţului pâinii cu un procent de aproximativ 16%, adi­că cu cât s-a scăzut şi TVA. Avem în­să şi zece situaţii în care preţul pâinii a crescut. Dacă tot am scăzut TVA, sunt zece comercianţi care au profitat de ocazie să mai mărească preţul la pâine şi, în general, cei foarte mici care n-au schimbat cu ni­mic, nici în sus, nici în jos”.

Premierul i-a cerut totodată mi­nistrului Agriculturii, Daniel Con­stantin, să anunţe public ce firme au majorat preţurile. Până acum, în­să, Ministerul Agriculturii nu i-a fă­cut de ruşine pe întreprinzătorii la ca­re reducerea TVA-ului a avut efec­tul surprinzător al creşterii de pre­ţuri. Ministerul Agriculturii şi Dez­voltării Rurale estima că reducerea TVA va creşte producţia de făină şi pâine fiscalizată cu circa 1,4 milioa­ne tone, la 2,8 milioane tone, va creşte numărul angajaţilor legali cu circa 8.500 de persoane, iar preţul pâinii la raft va scădea simţitor.

Ulterior, văzând probabil că re­zultatele nu erau cele aşteptate, Exe­cutivul a anunţat că efectul scăderii TVA la pâine va fi analizat de Gu­vern după şase – nouă luni de la intro­ducerea măsurii, la acest moment o evaluare a acestui efect fiind pre­matură. “Tot e bine, tot e bine, dacă creştea preţul, ce ne făceam? Mă cri­­­­ticaţi atunci pe mine că a cres­cut. O să vedem cât de mult a scăzut pre­ţul, important e că este o scădere şi, evident, în discuţia pe care am avut-o şi cu cei de la FMI, o analiză se­rioasă se poate face după şase – nouă luni. Faptul că marii retaileri au aplicat scăderea, marii producători de ase­menea, şi că există o scădere este un lucru bun. După şase – nouă luni o să facem o analiză şi eu perso­nal susţin că trebuie să fie un proiect de succes pe care putem să îl extin­dem şi la alte produse alimentare”, a declarat premierul Victor Ponta. Pre­mierul a adăugat că, dacă profitul producăto­ri­lor este mai mare prin re­­ducerea TVA, şi încasările din impo­zitul apli­cat pe profit vor fi mai mari.

Avantaje pentru producători, fără niciun efect pentru clienţi

Era puţin probabil ca în Timiş să se asiste la ieftiniri majore ale preţului pâinii, atâta vreme cât ex­perienţa ultimilor ani a demonstrat că aproape orice fel de conjuncturi comerciale favorabile pentru pro­ducători nu duc la ieftiniri ale pre­ţului de raft al pâinii.

În 2011, şi în acest an, conform datelor Ministerului Agriculturii, producţia de grâu a fost una peste aşteptări, lucru care ar trebui să genereze o scădere a preţului de vânzare şi, în consecinţă, o ieftinire a pâinii. Acest lucru nu a fost posibil atâta vreme cât piaţa este contro­lată de intermediari şi speculanţi.

Supraproducţia a fost chiar de rău augur pentru producători. Pen­tru cantităţile mari de cereale, aceş­tia au avut nevoie de spaţii de depo­zitare, iar cei care deţin astfel de si­lozuri, în stilul clasic speculativ ro­mânesc au scumpit chiriile cu 20 – 30%, deşi nu au avut niciun fel de cheltuieli suplimentare. Astfel, grâul ieftin obţinut în acest an deja a în­ceput să se scumpească, prin adău­garea a tot soiul de taxe artificiale.

De altfel, şi Consiliul Concuren­ţei a confirmat că Timişul este un “judeţ al intermediarilor”, precizând că diversele înţelegeri anti-concu­renţiale pe piaţa cerealelor şi-a făcut cel mai mult simţite efectele în zo­nele în care existau depozite multe şi de mare capacitate pentru grâu, respectiv în vestul şi sud-estul ţării. „Capacităţi sporite de depozitare sunt concentrate în zona principalei căi de import/export (Constanţa) şi în zonele mari producătoare : Timiş (atât pentru Câmpia de vest, cât şi pentru exportul către statele vesti­ce)”, se precizează într-un raport recent al Consiliului Concurenţei, care mai spune că judeţele Con­stan­ţa, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Teleor­man şi Timiş cumulează aproxima­tiv 50% din totalul capacităţilor de depozitare de la nivel naţional.

Acum, vestul ţării este vizat de o nouă anchetă de acest tip, Con­siliul Concurenţei anunţând că a inspectat mai multe sedii ale princi­palelor companii din sectorul comer­cializării cerealelor, verificările vi­zând o posibilă înţelegere anticon­curenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor, iar firmele ris­că amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. “La declanşarea acestei investigaţii am ţinut cont de specifi­cul şi sezonalitatea sectorului: având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare. În pregătirea in­vestigaţiei am colaborat cu mai mul­te instituţii ale Statului şi am orga­nizat cu minuţiozitate inspecţiile desfăşurate la nivel naţional”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei a mai precizat că acele companii care cooperează cu au­toritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.INTERTITLU

O piaţă imprevizibilă

Reprezentanţii Direcţiei Judeţene Agri­cole spun că în Timiş au existat în acest an producători din domeniul panificaţiei care, de exemplu, înainte de reducerea TVA-ului, la pâinea de un kilogram, care era 3,8 lei, au scăzut preţul la 2,99 lei, fără să existe vreun indiciu care să motiveze această ieftinire. După cum alţi producători au scumpit pâinea, tot fără niciun motiv. Preţul grâului a rămas constant în vestul ţării în primăvara şi primele luni de vară ale acestui an – aproximativ 170 de euro tona. Însă au fost nenumărate situaţii, pe plan local, când, deşi se ieftinea grâul, pâinea rămânea la acelaşi preţ, după cum erau şi cazuri în care, după majorarea minoră a pre­ţului grâului, aveau loc nişte scumpiri specta­culoase ale produselor de panificaţie.

Timişul, care e unul dintre judeţe unde grâul se cultivă pe suprafeţe mari are în mo­mentul de faţă şi cel mai scăzut preţ de achi­ziţie la grâu din ţară. Conform mercurialului prezentat de Ministerul Agriculturii, în Timiş, tona de grâu este cumpărată cu 616 lei, adică 139 de euro, în timp ce în judeţele din Mun­tenia tona de grâu este 649 de lei, adică 147 de euro, iar în Oltenia se achiziţionează cu 831 de lei, adică 188 de euro.INTERTITLU

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli: “Vom asista la scumpiri, nu la ieftiniri”

Viorel Matei

Viorel Matei (foto), preşedintele Asociaţiei Pro­ducătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehni­ce Timiş, susţine că era previzibil că reducerea TVA-ului la produsele de panificaţie nu va duce la ieftiniri simţitoare ale preţului pâinii. “A fost o demagogie să se spună că reducerea TVA-ului va însemna neapărat o scădere a preţului produsului finit. Nu va fi posibilă o reducere substanţială până când tot ce concură la pro­ducerea produsului finit nu va beneficia de re­duceri de taxe”.

Viorel Matei estimează că un efect bene­fic major nu va fi resimţit cu ade­vă­rat de către consumatori până când nu va scă­dea TVA-ul la tot lanţul de produse alimentare de bază. “Dacă acum se scumpeşte motorina, veţi ve­dea că vom asista nu la ieftiniri, ci la scumpiri ale acestor produse în perioada următoare. Iar teoriile legate de faptul că se reduce evaziunea fiscală sunt un fel de frecţie la piciorul de lemn. Întreprinzătorii de pe piaţă ştiu foarte bine adevărul, la fel cum ştiu care este proporţia comerţului la negru cu produse de panificaţie”, mai spune Viorel Matei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro