Eutanasierea câinilor, considerată de autorităţi “soluţia finală”, şi la Timişoara

HingheriLa Timişoara va începe eutanasierea câinilor nerevendicaţi sau neadoptaţi în termen de două săptămâni de la prinderea lor de către hingheri. Mai multe asociaţii de protecţie a animalelor şi medici veterinari consideră, însă, că această variantă arată refuzul autorităţilor de a accepta metode care şi-au dovedit eficienţa, cum e cazul sterilizării.

 

Se începe eutanasierea şi pe plan local

Reprezentanţii Primăriei Timi­şoa­ra au anunţat zilele trecute că toate demersurile pregătitoare au fost finali­zate şi, din această săptămână, poate începe eutanasierea câinilor fără stă­pân şi în oraşul de pe Bega. Astfel, ani­malele strânse de pe străzi de hingheri vor fi eutanasiate dacă nu sunt reven­dicate sau adoptate în decurs de 14 zile lucrătoare. Câinii strânşi în adăpostul societăţii Danyflor vor fi inventariaţi şi se va stabili, în funcţie de data la care au intrat în adăpost, care vor fi euta­nasiaţi şi când.

Normele metodologice de aplicare a O.U.G. 155/2001, privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, modificată în toamna anu­lui trecut prin Legea 258/2013, au apă­rut în decembrie 2013. Potrivit acestor norme, eutanasierea animalelor care nu suferă de boli incurabile se poate face după expirarea termenului de 14 zile lucrătoare în care câinele este ca­zat în adăpost – în cazul în care ani­malul nu este adoptat sau revendicat –, prin decizie a împuternicitului prima­rului, fiind efectuată de medici veteri­nari de liberă practică.

Pe de altă parte, sterilizarea câini­lor de rasă comună sau a metişilor cu stăpân este obligatorie până la 1 ianuar­ie 2015. Deţinătorii sunt obligaţi ca atunci când ies cu animalele în spaţii publice să aibă asupra lor carnetele de sănătate, cu înscrierea sterilizării şi înscrierea în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân. Consiliile Locale pot subvenţiona parţial sau total serviciile de sterilizare, lucru care va fi discutat şi de către Consiliul Local Timişoara.

“Lucrurile sunt pregătite conform noilor proceduri, săptămâna aceasta va începe acest proces de eutanasiere. Sin­gura hotărâre de consiliu local pe care ar trebui să o mai adoptăm se referă la subvenţionarea sau nu a sterilizării, pentru că sterilizarea este obligatorie până la 1 ianuarie 2015.  Trebuie să facem nişte calcule şi să prevedem un buget pentru acest lucru. Probabil va exista o subvenţie, dar nu se poate spu­ne acum cât de mare sau cât de mică”, a declarat viceprimarul Dan Diaconu.

La rândul său, primarul Nicolae Robu spune că el a fost întotdeauna adeptul ideii de a nu proceda cu cruzi­me, de a recurge la eutanasiere atunci când nu există soluţii, “dar suntem în situaţia în care nu există soluţii, pentru că dincolo de vorbe nu se întâmplă acele fapte, de adopţie reală a câinilor. Şi atunci ce vrem, să fie sfâşiaţi oame­nii pe stradă? Nu cred că este tolera­bilă o astfel de situaţie”.

Totuşi, în urmă cu trei luni tot pri­marul Timişoarei spunea că nu este de acord cu eutanasierea animalelor, sub­liniind că sterilizarea este cheia rezol­vării problemei câinilor vagabonzi. Mai mult, afirma el, este nevoie de un re­ferendum la nivel local pentru ca toţi cetăţenii să decidă cum anume trebuie acţionat în atare situaţie. „Măsurile nu sunt aşa de simple pentru un astfel de subiect, nu se rezolvă nimic cu eutana­sierea. Trebuie să mergem la cauze, nu la efect. Mereu vor apărea noi câini pe străzi, iar noi ar trebui să eutana­siem mereu aceste animale. Nu cred că asta e soluţia. Nu se rezolvă problema cu o rundă de eutanasiere”, preciza atunci edilul.

Reprezentanţii Primăriei Timi­şoara aduc însă acum argumente în favoarea eutanasierii ca soluţie finală, spunând că angajaţii Danyflor au adu­nat în ultima săptămână peste 30 de câini din zona Gării de Nord, unde un bărbat a fost muşcat de o haită de mai­danezi, iar recent a avut loc încă un incident. Municipalitatea estimează că pe străzile urbei umblă nestingheriţi puţin peste 3.000 de câini, dintre care 1.600 sunt sterilizaţi.

O.N.G.-urile de protecţie a animalelor consideră că problema se poate rezolva prin sterilizare

Andreea Stoian portret“Este foarte trist că s-a ajuns să se considere că eutanasierea este singura soluţie. Este un lucru care arată că nu a existat interes sau bunăvoinţă faţă de alte metode de rezolvare a problemei câinilor fără stăpân. Din punctul meu de vedere continuarea sterilizării reprezintă cea mai bună variantă, pentru că populaţia canină va scădea în timp, şi nu vor mai trebui ucise animale”.

Medic veterinar Andreea Stoian

Reprezentanţii O.N.G.-urilor timi­şorene de protecţie a animalelor, cum este Asociaţia Act Timişoara, spun că soluţia ar fi sterilizarea tuturor anima­lelor, inclusiv a celor din curţile oame­nilor, pentru că de acolo provin cei mai mulţi câini ai străzi, dar şi aloca­rea de fonduri pentru promovarea şi intensi­ficarea târgurilor de adopţie.

“Este foarte trist că s-a ajuns să se considere că eutanasierea este singura soluţie. Este un lucru care arată că nu a existat interes sau bunăvoinţă faţă de alte metode de rezolvare a problemei câinilor fără stăpân. Din punctul meu de vedere, continuarea sterilizării re­prezintă cea mai bună variantă, pentru că populaţia canină va scădea în timp şi nu vor mai trebui ucise animale”, spune medicul veterinar timişorean Andreea Stoian.

În opinia sa, cu banii daţi de Pri­mă­ria Timişoara, an de an, Danyflor, pen­tru serviciile de gestionare a câini­lor vagabonzi, se pot steriliza 5.000 de câini fără stăpân (dacă sterilizarea costă 50 de euro pentru un animal). Adică, toţi câinii fără stăpân din Timi­şoara.

Conform unor studii ale unor me­dici veterinari care susţin varianta ste­rilizării, densitatea câinilor fără stăpân este foarte mare la Timişoara, iar rata de înmulţire, mult mai rapidă decât ca­pacitatea hingherilor de a îi prinde. Chiar dacă s-ar extermina 50% din câi­nii fără stăpân, s-ar obţine doar îmbu­nătăţirea condiţiilor de înmulţire şi su­pravieţuire a celeilalte jumătăţi rămase şi, implicit, dublarea spaţiului disponibil şi a cantităţii de hrană. Acestea ar spori imediat rata de înmulţire şi, con­form studiilor, în numai un anotimp de împerechere s-ar ajunge la numărul iniţial de câini. Astfel, metoda uciderii animalelor se poate aplica la nesfârşit fără nici un fel de rezultat.

“Din mii de câini fără stăpân, sunt ridicaţi 200. Se umple adăpostul de la hingheri, se cheltuiesc banii publici pentru hrană, identificare apoi, după o lună, pentru eutanasie. Ceilalţi dau naş­tere pe stradă altor pui care, îm­preună cu puii abandonaţi de proprie­tari ai căţelelor necastrate, înlocuiesc imediat cei 200 de câini omorâţi. Euta­na­sia nu atacă principala cauză a exis­tenţei câinilor fără stăpân, şi anume ritmul mare de înmulţire al acestora”, se preciza într-un apel al mai multor medici timişoreni adresat recent Pri­măriei. Conform acestora, uciderea câinilor la tarifele care îi sunt perce­pute Primăriei este o soluţie ineficientă şi mult mai scumpă decât sterilizarea.

O problemă veche ce aşteaptă rezolvarea

DanyflorNumărul sesizărilor legate de câinii fără stăpân din Timişoara a crescut anual, ajungând la peste o mie, semn că şi numărul maidanezilor din oraş este în creştere.

Reprezentanţii Primăriei Timişoa­ra susţin că, prin Direcţia de Mediu, au urmărit şi verificat periodic activitatea operatorului serviciului public de ma­nagement al populaţiei canine, anima­lelor de companie şi activităţii de ecari­saj în Timişoara, respectiv societatea Danyflor S.R.L. Oficialii Municipalităţii mai spun că au efectuat controale periodice privind starea de întreţinere a animalelor din adăpostul Danyflor, unde ajung pe an peste 1.200 de câini ridicaţi de pe domeniul public.

Reprezentanţii Primăriei afirmă că, deşi se organizează periodic târguri de adopţii canine, numărul celor inte­resaţi să ia acasă un câine abandonat continuă să rămână foarte scăzut, doar 250 de revendicări sau adopţii de câini fiind înregistrate pe an.

Pentru activitatea de manage­ment al populaţiei canine au fost emise pe an, conform raportului întocmit de Primăria Timişoara, facturi în valoare de aproximativ un milion de lei. Con­tractul iniţial, încheiat pe cinci ani, în­tre Primăria Timişoara şi Danyflor, a fost semnat în iulie 2006. Acesta ar fi trebuit să expire în august 2012. Cum potrivit termenilor contractuali conve­niţi, contractul poate fi prelungit pen­tru o perioadă egală cu cel mult jumă­tate din durata sa iniţială, prin acordul de voinţă al părţilor, actul a fost prelun­git până la data de 28 februarie 2014.

Potrivit datelor înregistrate la Primărie, Danyflor a capturat în ultimii cinci ani peste 12.000 de câini, dintre care 600 au fost revendicaţi şi doar 1.700 au fost adoptaţi.

Potrivit contractului, pentru prin­derea unui câine Primăria plăteşte 13,18 lei, iar pentru cazarea acestuia, asigurarea hranei, întreţinerea sanitar-veterinară se dau zilnic circa zece lei. În ceea ce priveşte sterilizarea, aici cos­turile sunt mai ridicate, operaţia unei femele fiind de 128 lei, iar pentru un mascul, 106 lei.

Parlamentarul P.S.D. de Timiş Gheorghe Ciobanu a cerut recent Ministerului Sănătăţii să publice o analiză a numărului de cazuri în care cetăţenii au fost muşcaţi de câini, pre­cum şi precizarea cuantumului îngriji­rilor medicale acordate în aceste situa­ţii. Răspunsul Ministerului Să­nătăţii a fost că nu există o statistică naţională şi că doar în Bucureşti, la Institutul Naţio­nal de Boli Infecţioase “Matei Balş”, se acordă anual îngrijiri pentru muşcături de câini, în peste 10.000 de cazuri.

Factura pentru fiecare caz de acest gen este însă destul de mare raportată la deficitul bugetului alocat sănătăţii. “Costul mediu al îngrijirilor medicale este de 460 de lei pe persoa­nă. Pe lângă aceste costuri trebuie calculate şi costurile pentru transport, incapacitate temporară de muncă şi absenteism (datorate inoculărilor de vaccin antirabic şi a altor tratamente care necesită deplasarea la spital”, au precizat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Pet Hope: “Nu există o hotărâre a Consiliului Local cu privire la taxa  pentru adopţia la distanţă a cîinilor de la ecarisaj “

Asociația Pet Hope Timișoara condamnă vehement decizia autorităţilor locale timişorene de a eutanasia câinii sănătoşi fără stăpân, pe care o consideră nu doar imorală şi inumană, ci şi falimentară şi ineficientă. În egală măsură, condamnă medicii veterinari care vor realiza eutanasierile, pe care le consider ilegale prin încălcarea flagrantă a mai multor normative naţionale şi internaţionale.

Asociația Pet Hope Timișoara consideră nejustificată graba cu care conducerea Primăriei Timișoara a comunicat începerea eutanasierii câinilor fără stăpân și atrage atenția că nu există o hotărâre a Consiliului Local cu privire la cuantumul taxei pentru adopţia la distanţă a animalelor din adăpostul serviciului de ecarisaj, obligație prevăzută prin lege. Aceştia apreciază ca fiind inadmisibil şi ilegal ca autorităţile să înceapă eutanasierea câinilor atâta timp cât nu au dat ocazia iubitorilor de animale să-i adopte la distanţă, prin faptul că nu au stabilit cuantumul acestei taxe.

Reprezentanţii Pet Hope Timișoara acuză că nu a fost stabilită lista medicilor veterinari care pot participa la procedurile de eutanasiere din partea O.N.G.-urilor de profil, astfel încât aceste proceduri să fie transparente. “Monitorizarea modului în care vor decurge eutanasierile este esenţială, având în vedere că serviciul de ecarisaj din Timişoara a fost, nu de puţine ori, acuzat de iubitorii şi protectorii de animale timişoreni de faptul că nu respectă legislaţia în vigoare. Este inadmisibil ca eutanasierile să fie realizate fără ca ONG-urile de profil să aibă posibilitatea să desemneze un medic veterinar asistent, în vederea asigurării corectitudinii procedurii şi a eliminării oricărei suferinţe inutile a animalelor”, spune avocatul Ruxandra Bizera, membru fondator al Asociației Pet Hope Timișoara.

La rândul ei, Alina Văcaru, președinte Pet Hope Timișoara, declară că, după aproape un an în care, cu sprijinul viceprimarului Dan Diaconu, Timişoara a implementat un program de gestionare eficientă a câinilor fără stăpân şi a realizat un număr semnificativ de sterilizări, “decizia autorității locale de a reveni la aplicarea strictă a eutanasierii care nu a înregistrat niciodată, niciunde în lume, un rezultat benefic, ne revoltă şi ne dezamăgeşte în egală măsură”.

Avocatul Ruxandra Bizera mai spune că, în ciuda susţinerilor nedocumentate şi neinspirate ale unora dintre edilii Timişoarei, eutanasia nu este singura soluţie viabilă pentru reducerea numărului câinilor fără stăpân, dimpotrivă, pe termen mediu şi lung această metodă nu va face decât să crească numărul câinilor din stradă şi numărul agresiunilor împotriva cetăţenilor timişoreni: “Ne întrebăm în ce măsură responsabilii locali pentru implementarea eutanasiei îşi asuma răspunderea pentru metoda deficitară adoptată. Asociația Pet Hope Timișoara a solicitat o audienţă la domnul primar Nicolae Robu, în numele mai multor O.N.G.-uri din Timişoara, încă din data de 25 septembrie 2013, audienţă pe care acesta nu a înţeles să o onoreze nici măcar în present”.

Print Friendly, PDF & Email