Eşec al democraţiei sau demobilizare a electoratului de dreapta?

Melania-CInceaCu câteva luni înainte de alegeri, aflăm dintr-un sondaj IRES, românii sunt dezamăgiţi şi sastisiţi de toate partidele, stări duse până la stadiul la care, mâine, ar fi dispuşi să renunţe la democraţie. Şi, deşi teoretic sunt deschişi spre un partid nou, de fapt, sunt total ignoranţi. Aşa că merg, şi la viitoarele alegeri, pe mâna unuia dintre partidele pe care s-au mobilizat cu sutele de mii să-l alunge de la putere. Ceva pare că nu se leagă.

 

Cu patru luni înaintea alegerilor locale (care, nu se ştie încă dacă vor fi într-un tur – favorizând astfel PSD, care are cei mai mulţi primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene în funcţie şi care, la o eventuală candidatură, ar câştiga mai uşor decât un actor politic nou –, sau în două tururi), în care confruntarea se va da practic între PSD şi PNL, IRES lansează un sondaj de opinie ale cărui idei principale buimăcesc.

Încredere scăzută în partide

Principala idee desprinsă din sondajul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări” este neîncrederea, ca dominantă atitudinală a românilor faţă de partide. Atât de scăzută încât mai mult de jumătate ar prefera PCR-ul în locul lor. La întrebarea Ce părere aveţi despre partidele din România?, aproximativ 75% au răspuns că o părere proastă și foarte proastă. Și, în timp ce nouă din zece respondenți afirmă că acestea ar trebui să le reprezinte interesele, doar șase la sută sunt de părere că formațiunile politice actuale îndeplinesc acest criteriu.

O idee care vine să o întărească pe prima este că „partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi”. Întrebați fiind care e primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele politice, cuvintele hoți, furt, escroc au fost indicate de către cei mai mulți dintre ei, adică de 12%, fiind urmate de corupție, mită, egoism, interes propriu, dezgust, scârbă, dezastru.

O tușă groasă pe acest tablou în culori gri îl dă răspunsul la întrebarea – căreia nu îi găsești sensul aducerii în context – Cum credeți că a fost PCR în raport cu partidele actuale? Mai mult de jumătate, 52 la sută dintre respondenți, îl cataloghează ca fiind mai bun. Cu alte cuvinte, dacă mâine PCR ar fi pe lista electorală, majoritatea românilor ar fi dispuși să renunțe la partidele democratice în favoarea celui care a închis România într-un regim totalitar timp de aproape jumătate de veac. Inserarea într-un sondaj de opinie, în an electoral, a acestei teme este neinspirată. Sau s-a avut în vedere o tatonare a terenului pentru a vedea cum ar fi primită, în viitor, intrarea în scenă, în rol mesianic, a unui nou partid. Poate, de sorginte socialistă, populist, demagogic, întemeiat pe euroscepticism şi anti-americanism.

Partidele noi, o necunoscută

O altă idee  a sondajului IRES este că 41% dintre respondenţi se declară dispuși să voteze un nou partid, dar 38% sunt convinși că partidele noi nu vor avea nicio șansă în fața celor tradiționale. Iar când vine vorba să nominalizeze un partid nou, 77% nu știu să indice vreunul. Ceea ce înseamnă că probabilitatea de a vota un astfel de partid scade spre zero.

PSD, în topul preferinţelor

Tot din sondajul IRES se desprinde că, în ciuda acestei crize traversate de partidele veterane, PSD e în topul preferinţelor. Acesta e văzut ca fiind cel mai bun partid de către 30% dintre respondenți (urmat, la distanţă, de PNL, cu 17%, apoi de ALDE, MP, UDMR, PRM și UNPR, sub 5%) şi cel care reprezintă cel mai bine interesele străzii, de către 35% dintre cei chestionați (urmat fiind de PNL – 17%, apoi de ALDE, MP, UNPR şi UDMR, sub 5%).

O poziționare greu de înţeles dacă luăm în calcul câteva aspecte: 1. Recentul val masiv de proteste inițiat pe rețelele de socializare, continuat în stradă – unde zeci de mii de oameni au cerut, în noiembrie 2015, înlăturarea Guvernului social-democrat – și finalizat prin căderea Cabinetului Ponta. 2. Implicarea într-un şir de acţiuni premeditate ce au avut ca scop major fuga de Justiţie, încălecarea acesteia şi protejarea marilor corupţi. 3. Probleme cu legea la vârful partidului. Punerea sub acuzare, pentru fapte de corupție, a președintelui PSD, Victor Ponta, a liderului onorific, Ion Iliescu, pentru infracţiuni împotriva umanităţii. Condamnarea definitivă a secretarului general, Marian Neacșu, într-un dosar de corupție, și condamnarea în primă instanță a actualului președinte, Liviu Dragnea, pentru fraudă la referendumul din 2012. 4. Trimiterea în judecată și condamnarea, pentru acte de corupție, a numeroși președinți de Consilii Județene, primari, parlamentari, miniştri.

Ce concluzie finală se poate trage din acest studiu al IRES, institutul înfiinţat de Vasile Dâncu, fost membru PSD, actual ministru al Dezvoltării şi Administraţiei? Fie că suntem pe punctul de a constata eşecul democraţiei. Totuşi, la cum s-au mişcat lucrurile, în ultimul an, atât pe reţelele de socializare, cât şi în stradă, nu s-ar spune. Fie că se speră că unele informaţii din acest sondaj să influenţeze realitatea, prin demobilizarea electoratului de dreapta, aşteptându-se ca PSD să confirme la urne ceea ce se spune în sondaj. Şi să-şi impună cât mai mulţi primari, chiar și cu 30% sau mai puţin din voturi.

 

Articol publicat şi în Revista 22 şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS