Ecluza descoperită pe şantierul din Piaţa 700 va fi mutată

Investitorul imobiliar promite că stăvilarul va putea fi admirat, în cadrul unui muzeu în aer liber, cel târziu în primăvara lui 2015

Piateta CBC ecluza proiect 2Ecluza descoperită pe şantierul din Piaţa 700 va fi mutată şi expusă într-o piaţetă în faţa ansamblului imobiliar City Business Center. Dezvoltatorul imobiliar anunţă că au început lucrările de salvare a acesteia, care vor consta în demontarea stăvilarului, restaurarea şi conservarea elementelor componente şi reconstituirea lui, din piesele originale, pe noul amplasament. Soluţia nemulţumeşte, însă, un consilier local şi un arhitect care pledează public pentru menţinerea ecluzei în locul în care a fost descoperită, ca o dovadă de respect faţă de istoria oraşului, din perspectiva candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană.

 

Soarta ecluzei descoperite pe şantierul din Piaţa 700, în timp ce se efectuau lucrări de construire a unui nou corp la ansamblul imobiliar din zonă, a fost tranşată, în noiembrie 2013, de către Comisia Naţională a Monumen­telor Istorice din Ministerul Culturii. Aceasta a decis relocarea ei.

Acum, dezvoltatorul proiectului City Business Centre, S.C. Modatim Business Facility S.R.L., prin vocea lui Ovidiu Şandor, anunţă că, după de­cizia Ministerului Culturii cu privire la soluţia de conservare şi punere în va­loare a vestigiilor, au început lucrările pregătitoare, şi anume scanarea 3D la înaltă rezoluţie a întregului ansam­blu arheologic, compus din aproxi­ma­tiv 150.000 de elemente din cărămidă, 300 de blocuri de piatră şi 600 de piese din lemn, şi prelevarea de probe din fiecare tip de material de construcţie în parte. Rezultatele analizelor, susţi­ne el, au fost discutate de către exper­ţii autorizaţi de Ministerul Culturii cu specialişti din Italia, Germania şi Co­reea de Sud, în vederea alegerii celor mai bune soluţii de conservare. „Una din cele mai complexe operaţiuni va fi de­montarea şi reconstituirea propriu-zisă a stăvilarului, compus din peste 150.000 de elemente unice. Este vorba despre un puzzle uriaş ce va fi demon­tat şi reconstituit, operaţiunea de sal­vare fiind în egală măsură complexă şi spec­taculoasă. Cel târziu la finalizarea clă­dirii E, în primăvara anului 2015, stăvi­larul va putea fi admirat în toată splen­doarea sa, într-un veritabil punct mu­zeografic în aer liber, îmbogăţit cu o do­cumentaţie ştiinţifică realizată de spe­cialişti din cadrul Muzeului Bana­tului. Vom adăuga pe harta Timişoarei un mic, dar interesant punct de atrac­ţie, re­dând oraşului un fragment din istoria sa care altfel ar fi rămas îngro­pat şi necunoscut ”, declară Ovidiu Şandor.

Prima etapă de salvare a ecluzei, anunţă dezvoltatorul imobiliar timi­şo­rean, va consta în demontarea bucată cu bucată a pieselor din lemn, piatră şi cărămidă, fotografierea acestora, nu­merotarea, ambalarea atentă, trans­portul şi depozitarea lor într-un spaţiu pregătit în acest sens: „Această opera­ţiune va fi realizată sub supraveghe­rea arhelogilor care vor documenta toate elementele identificate şi vor fi­naliza cercetarea arheologică a sitului”.

Ovidiu Bozu, coordonatorul e­chi­pei de arheologi şi specialist în cadrul Muzeului Banatului, declară că stăvilarul se află în pânză freatică, ceea ce face ca, odată ce a fost desco­perit, elementele sale constructive să fie supuse degradării din cauza con­tactului cu apa şi aerul, dar şi din pri­cina unor incidente obiective, precum înfundarea canalizării oraşului din va­ra lui 2013 şi devarsarea produsă în zo­na sitului, analizele realizate ară­tând iminenţa unui atac bacteriologic asu­pra lemnului. „De aceea, soluţia de scoa­­tere la suprafaţă a vestigiilor, con­­servare şi reconstituire este sa­lutară pentru punerea în valoare a în­tregului ansamblu”, mai spune Ovidiu Bozu.

O altă etapă va fi restaurarea şi conservarea pieselor ce alcătuiesc stă­vilarul, ceea ce va presupune in­clusiv fotografierea, documentarea, respectiv restaurarea şi conservarea corespunzătoare a tuturor elemente­lor până în momentul în care va fi pre­gătită viitoarea piaţetă special creată pentru amplasamentul final al stăvi­larului. Această etapă va dura apro­ximativ şase luni.

Operaţiunea finală va fi realizată începând cu toamna acestui an şi va consta în remontarea tuturor pieselor orginale ale stăvilarului, fiecare în poziţia iniţială în care a fost găsită, în noul amplasament din Piaţa 700 ce va permite accesul publicului timişorean. 

În urma săpăturilor din vara anu­lui trecut, făcute la fundaţia celei de-a cincea clădiri din cadrul CBC, au fost descoperite o serie de vestigii, printre care un stăvilar construit în secolul al XVIII-lea de către administraţia habs­burgică, foarte bine conservat, folosit în cadrul sistemului de apărare din jurul bastionului. Stăvilarul, construit din cărămidă, dale de piatră şi pavat cu lemn, avea rolul de evacuare a apei din şanţul de apărare a cetăţii.

Acuze de intervenţii ilegale asupra unor vestigii pe şantierul City Business Center

Simion MosiuAnterior momentului luării deci­ziei de către reprezentanţii Ministe­ru­lui Culturii, un consilier local P.D.-L., Simion Moşiu, pleda public pentru menţinerea ecluzei în locul în care a fost descoperită, ca o dovadă de res­pect faţă de istoria oraşului. Părerea i-a fost împărtăşită de arhitectul Valentin Luca, ambii insistând atât asupra va­lorii incomensurabile a vestigiului is­toric, cât şi asupra valorii din perspec­tiva candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Ambii au reclamat public miza economică foarte mare a deciziei.

Simion Moşiu acuza cu vehe­men­ţă faptul că, între declaraţiile date în vara anului trecut de managerul City Business Center, Ovidiu Şandor, şi transferul de răspundere în identifica­rea unei soluţii finale înspre repre­zentanţii Direcţiei de Patrimoniu din Ministerul Culturii s-au îngrămădit o seamă de interese fără nicio legătură cu apărarea intereselor oraşului. A­ceas­ta în vreme ce arhitectul Valentin Luca avertiza că demolarea ilegală a monumentelor istorice reprezintă caz penal şi acuza că pe şantierul CBC ar fi căzut sub lamele buldozerelor, fără niciun fel de autorizaţie de demolare, mai multe contragărzi. “Acest sit nu a­parţine nici familiei Şandor, nici fami­liei Gaivoronschi. Acest sit aparţine u­nei familii mult mai mari, care se chea­mă familia Timişoarei. Şi eu, ca timişo­rean, n-am absolut niciun

Valentin Luca profilchef să-i las pe aceşti domni să-şi bage excavatoa­rele în acest sit, cum au făcut din 2006 până acum (…) Dânşii spun că au avut autorizaţie. N-au avut autorizaţie. Au avut doar o descărcare arheologică. Dar descărcarea arheologică nu ţine loc de autorizaţie de demolare. Vorbim aici de două – trei contragărzi care au fost construcţii, au fost edificii, care s-au demolat fără autorizaţie de demo­lare. Demolarea ilegală a unui monu­ment este caz penal”, declara, în oc­tombrie 2013, Valentin Luca. Acesta preciza că, încă înainte de demararea lucrărilor în zonă, i-a atenţionat pe re­prezentanţii investitorului asupra a ce­ea ce vor descoperi acolo, suprapu­nând peste zonă o veche hartă militară a cetăţii Timişoarei datând din 1808.

Investitor : “Statul român, incapabil să îşi asume financiar preluarea ecluzei” 

Arhitectul Vlad Gaivoronschi, implicat direct în realizarea proiec­tului, a replicat însă că arhitectul Luca nu cunoaşte legile, insistând asupra faptului că au fost respectate toate legile care prevedeau descărcarea arheologică.

Vlad GaivoronschiContactat atunci pentru a formu­la o opinie, reprezentantul investito­rului Ovidiu Şandor, Daniel Crainic, a opinat că acesta este un “fals subiect” şi a declarat că, din punctul de vedere al investitorului, “oricare dintre soluţii ar fi selectată, lucrarea se va efectua pe cheltuiala antreprenorului, pentru că Statul român nu îşi permite să su­porte costurile unei astfel de lucrări”.

 

OANA DIMA

LIGIA HUŢU

Print Friendly, PDF & Email