Dubii legate de staţiile de monitorizare a aerului, la Timişoara

Statie monitorizare calitatea aerului Timisoara Foto TionIndicatorii staţiilor de monitorizare a aerului au fost mereu principalul exemplu dat în ultimii ani pentru a se arăta îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului la Timişoara. Asta, deşi mulţi timişoreni spuneau că nu resimt această îmbunătăţire. Recent, însă, justeţea acestor indicatori a fost pusă sub semnul întrebării în Consiliul Local.

 

Semne de întrebare cu privire la corectitudinea datelor

Staţiile de monitorizare a calităţii aerului au fost folosite pentru a se invoca, în urmă cu câţiva ani, faptul că Timişoara este unul dintre oraşele cele mai poluate din România şi că, în lipsa unor măsuri rapide de intervenţie, România riscă sancţiuni mari prin procedura de infringement iniţiată de Uniunea Europeană din cauza gradului mare de poluare a aerului din oraşele mari.

Acum, aceiaşi indicatori ai staţiilor respective, vizibil îmbunătăţiţi, sunt menţionaţi în declaraţiile reprezentanţilor administraţiei locale, care spun că la Timişoara calitatea aerului s-a ameliorat. Aspect cu care nu toţi timişorenii ar fi de acord.

Cert este că la una din ultimele şedinţe ale Consiliului Local s-au exprimat dubii cu privire la justeţea indicatorilor acestor staţii. „E foarte interesant că aparatele din zonele unde nu erau şantiere înainte cu câţiva ani, măsurau depăşiri şi acum aparatele de lângă şantier nu mai măsoară depăşiri. Pentru mine e o enigmă. Am impresia ori că erau dereglate anii trecuţi, ori că s-a întâmplat ceva interesant cu ele, fără niciun fel de referire la Primărie”, afirma consilierul local Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei. Conform acestuia, erau aparate care măsurau depăşiri şi nu mai ştiai de unde vine praful acela, iar acum, deşi şantierul lângă acel aparat, nu are nicio problemă.

„Nu sunt bănuieli îndreptate spre Primărie, pentru că Primăria nici nu are acces la ele. Însă mie mi s-a părut că indicatorii legaţi de praf, mai ales de acele particule PM 10, ar fi trebuit să existe şi nu apăreau, deşi staţia era amplasată în zone de şantier”, ne declară Adrian Orza.

Particulele PM10, în privinţa cărora nu s-au făcut prea multe studii la Timişoara, reprezintă chiar un pericol mai mare pentru organism decât praful obişnuit. După cum s-a menţionat şi în Consiliul Local, acestea reprezintă microparticule în suspensie, mai mice de 10 microni, pe care organismul uman nu le filtrează şi de aceea constituie pericol mai ales pentru copii sau femei gravide.

 

35 de depăşiri la o staţie, anul trecut

Rămâne de văzut dacă aceste dubii exprimate în Consiliul Local vor face obiectul unor verificări suplimentare. Cert este că nu este prima oară când sunt controverse legate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului la Timişoara.

Din punct legal, Timişoara se încadrează într-un plafon maxim admis al numărului de depăşiri a concentraţiei maxime de praf din aer. Legea  privind calitatea aerului înconjurător prevede pentru indicatorul praf în aer un număr de maxim 35 de depăşiri pe an, la fiecare dintre cele două staţii de monitorizare a calităţii aerului din oraş. Anul trecut, nu s-a ajuns la 35 de depăşiri semnalate pe staţie, dar au fost 20 de depăşiri la staţia din Calea Şagului şi 24, la cea din Calea Aradului.

Totuşi, reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara menţionează că numărul de depăşiri a crescut faţă de 2014, când se cuantificau patru astfel de situaţii în Calea Şagului şi 28 în Calea Aradului. Oficiali ai Primăriei spun că activităţile de construcţii, lucrările de reabilitare a infrastructurii urbane au constituit una dintre principalele cauze ale creşterii concentraţiilor de praf din atmosfera oraşului în anul 2015. Cu toate acestea este al patrulea an consecutiv în care nu s-au mai înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii. Reprezentanţii Municipalităţii mai spun că în 2015 au fost controlaţi 24 de agenţi economici, care aveau 19 şantiere în lucru, şi cinci firme a căror activitate are un impact semnificativ asupra mediului, fiind aplicate 12 amenzi, cu impunere de măsuri concrete şi imediate de diminuare a răspândirii prafului în aer.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro