„Drumul şvabilor în Banat”, deschis pentru promovarea turismului în Timiş

Multiculturalitatea etniilor din Timiş va deveni, de azi, una dintre componentele inedite ale turismului bănăţean, pentru anul Capitalei Culturale Europene 2021. Aceasta deschide traseul „Drumul şvabilor în Banat”, urmărind istoria, cultura şi tradiţiile pe care această fostă majoritate etnică a locului le-a creat, anunţă Agerpres.

 

Drumul şvabilor în Banat începe în localitatea Şandra, sub semnul a trei puternice simboluri (kirchweih-ul, portul popular şi balul) ale şvabilor care au întemeiat aşezarea în anul 1833 şi au trăit aici până în anii ’90 ai veacului trecut, când au plecat în Germania.

Kirchweih-ul, parada portului şi balul şvabilor sunt reperele evenimentului organizat în Şandra, moment care marchează începerea unei ample campanii de promovare turistică a judeţului, folosind ca laitmotiv multiculturalitatea Banatului. Şandra este un reper important în drumul istoric parcurs de şvabi în această regiune şi doar un punct de plecare într-un traseu turistic ce are în vedere localităţi timişene precum Lenauheim, Niţchidorf, Biled, Variaş, Clopodia, Iecea Mare, Buziaş şi Jimbolia, dar şi localităţi din Arad (Lipova, Radna etc.) şi Caraş-Severin (Reşiţa, Steierdorf, Wolfsberg etc.). Istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile acestei importante etnii din Banat vor fi repuse în lumină”, declară, citată de Agerpres, Delia Barbu, directorul executiv al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Timiş.

ADPT Timiş a realizat un scurt film de prezentare a arhitecturii localităţii Şandra, iar promovarea gastronomiei tradiţionale se face prin intermediul Schwabenhaus, pasul următor fiind încercarea de revitalizare a unor meşteşuguri specifice etniei.

În Şandra, toate evenimentele importante se desfăşoară în jurul bisericii romano-catolice ridicate de şvabi în anul 1835, în centrul comunei, în jurul căreia străzile care se deschid spre ea sunt sub formă de cerc, concurând unica localitate „rotundă” din România, Charlottenburg. „Construirea bisericii cu două turnuri are o poveste frumoasă. În apropiere era birtul satului, iar un «Hanz» nu ştia unde să construiască sfântul lăcaş. Atunci, a aruncat pălăria şi pe locul unde aceasta a căzut s-a ridicat biserica şi, de aceea, la intrare dăinuie şi astăzi o pălărie din metal, aruncată pe blazonul episcopal al vremii. Candelabrul bisericii trebuia să reprezinte exact centrul localităţii”, spune, potrivit Agerpres, primarul comunei Şandra, Savu Luchian.

În vecinătatea bisericii a fost ridicat un monument în cinstea celor căzuţi în Primul Război Mondial, numit Unseren Helden (eroul nostru – n.r.), ridicat în memoria celor care au luptat sub Coroana de Habsburg.

Kirchweih-ul a rămas o amintire frumoasă inclusiv în rândul românilor care populează în prezent comuna – majoritatea celor care participau la această petrecere erau mai ales tineri, după liturghia de duminică era kirchweih mare în port popular, fetele aveau fuste ample, iar junii purtau pălărie cu panglici şi oglinzi lipite pe ele.

Turiştii care vor să intre în atmosfera şvăbească de odinioară sunt invitaţi la Schwabenhaus, unde peste 2.000 de obiecte casnice, pendule, sfeşnice, balanţe, instrumente muzicale sau mobilier autentic, armonios aranjate, refac imaginea caselor tradiţionale ale acestor etnici. Vor fi întâmpinaţi cu tradiţionalul şi inconfundabilul Apfelstrudel (ştrudel cu mere) pudrat cu zahăr şi scorţişoară, dar şi cu alte meniuri specifice nemţilor din Banatul de altădată.

Savu Luchian mai spune că Primăria Şandra vrea să amenajeze, în localitate, un mic muzeu al şvabilor: „Suntem în parteneriat pentru a-l realiza într-o casă tradiţională şvăbească ce şi-a păstrat arhitectura interioară şi exterioară. Casa este în proprietatea unei familii, dar nu este locuită. După recondiţionarea casei şvăbeşti, dorim să o introducem în circuitul turistic.”

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis