Drumul-inel unicat din Şarlota, asfaltat în zig-zag?

Acuzaţii şi solicitări de explicaţii în Consiliul Judeţean Timiş

charlottenburgCu un domeniu de vânătoare preferat de o parte din VIP-urile politice locale, Şarlota sau Charlottenburg a fost satul pentru care Consiliul Judeţean Timiş a alocat fonduri în vederea asfaltării celebrului drum-inel din localitatea rotundă unicat în România. Acum, mai mulţi consilieri judeţeni acuză că lucrările mai mult strică decât pun în valoare zona, din cauza unor interese locale.

 

“Noi am dat bani. Nu ştiu dacă putem să intervenim”

Charlottenburg, satul circular unic în România, avea parte la sfârşitul anului trecut de o promisiune notabilă a preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Acesta menţiona că “orice investiţie şi orice promovare a zonei noastre mă bucură. Era păcat să profităm de existenţa acestui sat foarte frumos, de singurul sat rotund din România. Am stabilit ca inelul interior al satului să fie asfaltat în totalitate”.

Lucrările au început în acest an, în satul cu un diametru interior de 210 metri, însă, conform unor consilieri judeţeni, nu în modul în care ar fi fost de aşteptat. “Este un proiect pe care l-am susţinut şi este vorba de inelul de la Şarlota care a ajuns să se şi execute. Nimeni nu m-a anunţat că se lucrează la acel proiect şi am văzut că s-a şi început execuţia lui. Proiectul s-a făcut departe de ceea ce am vrut eu să iniţiez. Nu seamănă deloc cu ideea de la care s-a plecat pentru că iniţial se dorea să se facă un inel de formă circulară şi s-a realizat cu totul altceva”, spune consilierul judeţean Teodor Crişan. Conform acestuia, respectivul drum este şi întrerupt pe anumite porţiuni. “Acolo au fost anumite interese, anumite persoane au refuzat să treacă acel drum prin faţa casei. Este, totuşi, un monument naţional cu care ar trebui să ne mândrim. Este un cerc perfect şi tocmai aceasta a fost ideea de la care am plecat. În plus s-a ajuns la o formă aberantă care nu ajută şi nici nu evidenţiază forma circulară, ba chiar o strică foarte mult”, a declarat consilierul judeţean.

Un alt consilier judeţean, liberalul Tiberiu Lelescu, afirmă că de zonă sunt interesaţi mulţi vânători, unii cu funcţii importante prin PSD. “Probabil că s-a dat bani să fie bine, ca să nu fie rău”, comentează acesta.

Interpelările pe această temă nu par, însă, să aibă efectul scontat, la CJ Timiş, cel puţin. “Cine a făcut proiectul? Primăria? Atunci, noi nu avem nici o legătură. Dacă ei au avut un proiect aprobat şi ei l-au executat, atunci e greu să venim noi acum să spunem cum să facă ei pe străzile lor. Noi am dat bani. Nu ştiu în ce măsură putem noi să intervenim. Putem doar să

rugăm primarul să ne facă o informare”, declară, în acest sens, preşedintele administraţiei judeţene, Titu Bojin.

Rămâne de văzut dacă măcar informarea cerută autorităţilor locale va elucida semnele de întrebare legat de acest proiect care ar trebui să avantajeze şi să pună în valoare zona.

Un sat unicat şi un domeniu de vânătoare bine cotat

Charlottenburg este singurul sat din Banat construit în formă de cerc. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Face parte din comuna Bogda şi a fost înfiinţat în 1771, odată cu cel de-al doilea val de colonizări germane.

La domeniul de vânătoare de la Şarlota Direcţia Silvică Timiş a reuşit să pună pe picioare o afacere bănoasă, care s-a bazat pe aclimatizarea muflonului, un animal socotit oarecum exotic în România, deşi se crede că e strămoşul oii. Pornind acum mai bine de zece ani cu câteva exemplare, Statul a reuşit să creeze o atracţie cinegetică pentru care turiştii străini amatori de vânătoare scot fără să clipească mii de euro, plecând mulţumiţi acasă cu un trofeu numai bun pentru panoplia oricărui vânător care se respectă.

Print Friendly, PDF & Email