Cine crede că la Timişoara sau în alte oraşe mari s-a atins un prag-limită în ceea ce priveşte retrocedările controversate, se înşeală. În continuare, drepturile litigioase, dosarele şi punctele de despăgubire acordate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor se tranzacţionează inclusiv la mica publicitate. Ceea ce înseamnă că la ANRP ar mai putea exista verigi slabe, care să faciliteze retrocedări preferenţiale.

Retrocedări ca la tarabă

Încă se mai pot obţine venituri considerabile din retrocedări, inclusiv la faza finală, de despăgubiri la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi cea mai bună dovadă este că samsarii de drepturi de dosare şi puncte de despăgubire sunt foarte active. Inclusiv pe plan local. Pe unul dintre cele mai mari site-uri de mică publicitate de pe plan local sunt  zeci de anunţuri în care firme de specialitate, grupuri de investiţii, dar şi persoane particulare cumpără dosare şi puncte de despăgubire ANRP “Cumpăr puncte ANRP – cea mai bună ofertă a zilei. Fondul Proprietate, litigii şi dosare ANRP – plata şi formalităţile le fac concomitent. Rog şi ofer seriozitate (exclus intermediari)”, “grup de investiţii, cumpărăm la cel mai bun preţ decizii, puncte ANRP, titluri de plată, dosare, evaluări, acţiuni Proprietatea. Garantăm siguranţa tranzacţiei şi rapiditate” sau “investitori serioşi, cumpărăm decizii puncte ANRP Legea 165/2013, – dosare si decizii, Legea 10 şi Legea 247, hotărâri Legea 290/2003 (Bucovina, Basarabia), – Legea 9/1998 (Bulgaria, ţinutul Herţei), decizie puncte ANRP. Plata pe loc! Garantăm cel mai bun preţ de pe piaţă ! Profesionalism, corectitudine, transparenţă şi confidenţialitate”. Cumpărătorii sunt din Bucureşti, Cluj, Oradea, dar şi de pe plan local.

În cazul drepturilor litigioase, cei care le achiziţionează sunt convinşi că instanţa le va da dreptate şi vor cumpăra, cu o sumă modică, dreptul de a deveni proprietarii unor imobile cu valori fabuloase, inclusiv din Timişoara. În cazul dosarelor ANRP, vizate sunt persoanele de pe plan local care au dreptul de a fi despăgubite, prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată. În acest caz, titularii de drept s-au săturat să tot aştepte cu anii momentul despăgubirii efective, şi, pentru că mulţi au vârste înaintate, vând aceste drepturi, uneori la preţuri ridicole. Cei care le cumpără mizează probabil pe conexiuni pe care le au în ANRP, care le-ar facilita obţinerea rapidă a acestor despăgubiri. Ceea ce înseamnă că la nivelul acestei instituţii încă ar mai exista pârghii cu care să se faciliteze despăgubiri preferenţiale.

Practic, la doi ani de la noua lege a retrocedărilor, 165/2013, numită şi legea cu puncte, se poate constata că s-a dezvoltat o piaţă gri unde se tranzacţionează la o treime din valoare decizii ale ANRP de compensare cu puncta. La fel ca în cazul pieţei gri a acţiunilor Fondului Proprietatea.

Cu aceste puncte se poate participa la licitaţii unde sunt scoase la vânzare terenuri şi imobile de la stat din cadrul fondului naţional imobiliar. Acest fond va fi un fel de Proprietatea II, doar că nu va fi format din pachete minoritare de acţiuni la companiile din energie (Petrom, Hidroelectrica, Romgaz), ci din tere­nuri, imobile şi păduri.

Un punct valorează un leu atunci când este plătit de ANRP fostului proprietar, însă pe piaţa gri un titlu cu puncte se cumpără acum la 30 – 40% din valoarea sa.

Samsarii au de ce să fie interesaţi, întrucât în fondul naţional imobiliar ar urma să intre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, terenurile institutelor şi staţiunilor de cercetare şi ale ministerelor. La acestea s-ar mai putea adăuga cel puţin câteva sute de mii de hectare de pădure din administrarea Romsilva.

“Eu am făcut interpelări legate de proprietăţi ale Bisericii Evanghelice. În acest caz încă există un volum mare de dosare nesoluţionate. Din 1.000 aproape jumătate încă aşteaptă să fie rezolvate. În ceea ce priveşte funcţionarea ANRP este clar că încă sunt probleme şi că subiectul rămâne de interes şi pentru actualul Guvern, întrucât i s-a atras atenţia şi de pe plan extern că trebuie făcut ceva acolo. În plus, iscă suspiciuni faptul că s-a încercat să se promoveze o ordonanţă prin care să se elimine responsabilitatea preşedintelui ANRP în raport cu deciziile pe care le ia instituţia”, ne-a declarant deputatul Ovidiu Ganţ, autor al mai multor interpelări pe tema despăgubirilor aferente dosarelor de retrocedare.

Un scandal naţional

Anul trecut izbucnea la nivel naţional un scandal despre falsele priorităţi pe baza cărora s-au acordat preferenţial drepturi de despăgubiri la nivelul ANRP, pe listă numărându-se şi diverse boli. Astfel, s-a descoperit că au fost soluţionate cu prioritate, tratate drept excepţionale, cazuri de paranoia, lombosciatică, tulburare depresivă recurentă, obezitate, psoriazis, dislipidemie colecist sau chiar colon iritabil sau hemoroizi.

În raportul de control se mai sublinia că atribuirea şi redistribuirea către evaluatori a unor dosare de despăgubire s-a realizat fără respectarea criteriului ariei geografice. E un lucru certificat şi în Timiş, unde sunt sute de cetăţeni îndreptăţiţi la despăgubiri pentru proprietăţile confiscate abuziv de către regimul comunist, care aşteaptă, însă, de ani de zile să fie puşi în drepturi,  ignoraţi în favoarea celor cu „cazuri medicale excepţionale”.

Sunt zeci de cazuri similare în Timiş, fără false priorităţi medicale, care aşteaptă la fel, de ani de zile, un răspuns de la ANRP. Şi dacă unii au avut inspiraţia să se adreseze Avocatului Poporului, alţii pot avea ideea să se adreseze direct Curţii Europene a Drepturilor Omului, care de-a lungul ultimilor ani a obligat Statul român la despăgubiri usturătoare din cauza greşelilor, nepăsării sau relei intenţii a unor funcţionari publici.

Verificări, cerute în mod insistent

Guvernul dădea, în 2013, un termen de doi ani ANRP pentru a revizui toate dosarele soluţionate, inclusiv cele pentru care s-au plătit despăgubiri în numerar.

O astfel de iniţiativă ar fi putut avea urmări eficiente la Timişoara, în urmă cu ceva ani, când au fost retrocedate zeci de imobile unor clanuri imobiliare, care au cumpărat drepturile litigioase de la foşti proprietari, mai mult sau mai puţin autentici. Acum, după punerea în posesie, când multe din aceste imobile şi-au schimbat de câteva ori proprietarii, orice demers este inutil. Guvernul recunoaştea că un procent de 80% dintre persoanele care au revendicat proprietăţi naţionalizate şi au primit despăgubiri din partea Statului nu mai locuiesc în România, majoritatea fiind cumpărători de drepturi litigioase. Este şi cazul Timişoarei, unde majoritatea acţiunilor de retrocedare au fost iniţiate de către cumpărători de drepturi litigioase.

Conform datelor prezentate recent, România a achitat deja despăgubiri pentru terenuri şi construcţii naţionalizate în cuantum total de peste cinci miliarde euro şi mai există solicitări de plată pentru încă opt miliarde euro.

Conform unui audit făcut public anul trecut, în 80% dintre dosarele constituite la ANRP în baza Legii Fondului Funciar, reprezentând titlurile de despăgubire, nu au fost ataşate certificatele care să ateste calitatea de moştenitor. Totodată, s-a constatat că, în unele cazuri, onorariile avocaţilor ajungeau să fie mai mari decât valoarea despăgubirilor.

Reprezentanţii Asociaţiei Foştilor Proprietari Deposedaţi Abuziv declarau că le-au fost aduse la cunoştinţă foarte multe cazuri în care proprietarii de drept au aşteptat mai mult de zece ani să fie despăgubiţi şi, în momentul în care s-au săturat să mai aştepte şi au vândut drepturile litigioase unor firme sau persoane specializate pe astfel de operaţiuni, dosarul se rezolva a doua zi şi se acordau despăgubirile. Cert este că, în momentul de faţă, nici măcar ANRP, structura de profil, nu le poate spune foştilor proprietari deposedaţi abuziv, din Timiş, când vor intra în posesia bunurilor imobiliare la care au dreptul sau a compensaţiilor aferente.

În Timiş s-a vorbit nu o dată în ultimii ani despre faptul că mai multe clanuri de baştani imobiliari s-au specializat în găsirea persoanelor domiciliate în străinătate (în special, în Germania) care au deţinut în judeţ terenuri confiscate de autorităţile comuniste. În multe cazuri, în funcţie de vigilenţa instanţelor de profil, au fost fabricaţi şi moştenitori, ale căror nume doar coincid sau aduc vag cu cele ale proprietarilor de drept, decedaţi de zeci de ani.

Abia în ultima perioadă oamenii legii au început să mai trieze aceste cazuri, descoperind falşi moştenitori. Un caz de acest gen a fost descoperit de Serviciul Juridic al Primăriei Timişoara, care a demarat o acţiune în instanţă pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetăţean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicării, s-a bazat, spun reprezentanţii Municipalităţii timişorene, pe un act administrativ ce s-a dovedit a fi un fals. În acest caz, cel care a solicitat retrocedarea, chipurile cetăţean maghiar, nu există, fiind un personaj căruia i s-a falsificat identitatea, iar apoi s-au făcut pe numele său tranzacţii de milioane de euro. Personajul care, conform unor procurori timişoreni, nu există, fiind inventat în acte de mafia imobiliară timişoreană, este aşteptat prin instanţele din Timiş să dea cu subsemnatul. De exemplu, în procesul în care era implicată Primăria Timişoara instanţa i-a solicitat în mai multe rânduri, fără succes, să se prezinte la proces şi să-şi aleagă domiciliul în România unde urmau să i se facă toate comunicările privind procesul.