Dosarele Revoluţiei îşi aşteaptă rezolvarea de 25 de ani

Dosar RevolutieComemorările Revoluţiei din Decembrie 1989, care încep în aceste zile, sunt de natură să reamintească şi faptul că a mai trecut un an fără ca în cel mai vechi şi complex dosar aflat pe rolul instanţelor din România – cel al Revoluţiei – să se întâmple nimic notabil. Mai mult, şansele de soluţionare a acestui celebru dosar, în viitorul apropiat, au scăzut odată cu trimiterea sa la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Volumele „Timişoara” din acest dosar îşi aşteaptă şi ele rezolvarea.

 

Demersuri care îndepărtează, nu apropie momentul soluţionării

Poate că lecţia care ar fi trebuit învăţată în primul rând din lungul parcurs în justiţie al dosarelor Revoluţiei este legată de faptul că permutările unui dosar de la o secţie de parchet la alta şi de la un procuror la altul mai degrabă au îndepărtat momentul unei prezumtive soluţionări.

Din acest punct de vedere, anul 2014 nu a adus mai nimic bun.

Dosarele Revoluţiei au fost mutate de la Secţia de Urmărire Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înapoi la Secţia Parchetelor Militare.  Potrivit Noului Cod de Procedură Penală dacă un dosar vizează suspecţi civili şi militari, atunci cauza este anchetată de procurorii militari. Astfel, acum dosarul Revoluţiei va fi cercetat de procurorii militari, dar va fi judecat de instanţele civile.

Asociaţia „21 Decembrie 1989”, care s-a zbătut cel mai mult pentru ca aceste dosare ale Revoluţiei să nu fie îngropate într-un fişet de procuror, a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu articolul din noul Cod de Procedură Penală care prevede că în cazul unor evenimente în care sunt implicaţi atât civili, cât şi militari, urmărirea penală este realizată de Parchetul Militar. Reprezentanţii revoluţionarilor i-au solicitat Avocatului Poporului să uzeze de prerogativele constituţionale şi să sesizeze Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate asupra acestui articol controversat din noul Cod de procedură penală. Avocatul Poporului a declarat că reprezentanţii instituţiei vor analiza cu rapiditate solicitarea petenţilor şi vor furniza în cel mai scurt timp posibil un răspuns, în conformitate cu prevederile legale. Răspuns care e încă în aşteptare.

Păreri diferite, aceeaşi concluzie: nu e prea târziu

Chiar dacă în privinţa permutărilor Dosarelor Revoluţiei părerile sunt împărţite, există o unanimitate de opinii cu privire la faptul că nu este încă prea târziu pentru ca aceste dosare să fie soluţionate într-un mod care să fie o reparaţie morală pentru familiile victimelor celor căzuţi în stradă, în Decembrie 1989.

„Niciodată nu este prea târziu pentru soluţionarea acestor dosare. Este adevărat, aceste cauze trebuiau finalizate atunci, în anii ’90, când ancheta putea decurge mult mai uşor din punct de vedere al dovezilor şi mărturiilor celor implicaţi. Problema teroriştilor, problema celor care au tras în populaţie, problema Revoluţiei în sine – toate trebuie clarificate. De aceea, eu cred că este binevenit orice demers de soluţionare, oricât de tardiv”, spune Corina Untilă, preşedintele Asociaţiei „17 Decembrie” a Răniţilor şi a Familiilor Îndoliate din Revoluţia 1989 Timişoara.

Niculae Mircovici, deputat de Timiş, secretar al Camerei Deputaţilor şi membru al Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989, consideră că a fost o greşeală mutarea dosarelor de la o secţie la alta, în cadrul Parchetului General. „Din punctul meu de vedere, aceste dosare ar fi trebuit să rămână la Secţia Parchetelor Militare, unde erau procurori care cunoşteau foarte bine acest dosare. Faptul că a fost mutat nu a făcut decât să tergiverseze soluţionarea. Dacă ar fi rămas la Secţia Parchetelor Militare, eram mult mai aproape de o soluţie. Oricum un lucru e clar: atâta vreme cât aceste dosare sunt în lucru, pe rol, ele trebuie soluţionate şi sperăm că soluţia va fi una de natură să clarifice aspecte care trebuiau lămurite de multă vreme”, spune parlamentarul timişean.

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, consideră că dispoziţiile legale în vigoare legate de autoritatea competentă să soluţioneze dosarele Revoluţiei se bat cap în cap, spunând că are dubii legate de şansele ca aceste dosare să fie soluţionate rapid şi într-un mod satisfăcător de către Secţia Parchetelor Militare. „Până la urmă, la procurorii militar dosarele au stat în nelucrare ani de zile, şi nu e vorba doar de dosarele revoluţiei, ci şi de cele ale mineriadelor. Însă, până la urmă, nu mă interesează la cine sunt aceste dosare, atâta timp cât se lucrează la ele. Însă nu ştiu ce dosare cu adevărat importante pentru societate s-au soluţionat în ultimii ani la Secţia Parchetelor Militare”, ne-a declarat Teodor Mărieş.

Proiect momentan împotmolit: Dosarele Revoluţiei de la Timişoara în variantă electronică

maries cu dosareMai bine de 50.000 de fotocopii ale dosarelor Revoluţiei Române din Timişoara au fost donate oraşului, în iarna anului 2012, de către revoluţionarul Teodor Mărieş, într-un gest cu valenţe simbolice. Acesta a vrut să contribuie astfel la recuperarea de către timişoreni a istoriei autentice a oraşului.

Reprezentanţii Asociaţiei Civice Banat şi-au propus să predea Memorialului Revoluţiei din Timişoara un site pe care să se regăsească toate informaţiile complete conţinute în Dosarele Revoluţiei. Fotocopiile documentelor au fost realizate de Asociaţia „21 Decembrie 1989”. “Avem peste 50.000 de file, 124 de dosare destinate jurnalelor de luptă ale Armatei. O echipă de oameni au lucrat mai bine de o lună şi jumătate să transcrie în format electronic Dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Am obţinut această copie de la Curtea Supremă. Vă daţi seama că «Dosarul Timişoara» este destul de degradat. A trecut prin patru instanţe”, declara Teodor Mărieş, în noiembrie 2012, referindu-se la dreptul timişorenilor de a avea acces la dosarele care să le redea adevărul istoric în ceea ce priveşte  Revoluţia din 1989.

Preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989” mai spunea că aceste acte au fost copiate în aproape două luni, copierea făcându-se  în condiţii vitrege, cu ajutorul a două aparate de filmat şi cu două aparate de fotografiat .

Teodor Mărieş a făcut acest lucru pentru a salva aceste documente, deoarece „condiţiile nu sunt tocmai grozave în subsolurile Curţii Supreme de Justiţie” şi pentru a le pune la dispoziţie, ca probe, celor 72 de persoane din Timişoara, urmaşi ai celor arşi la Crematoriul „Cenuşa”, care nu au primit despăgubiri din partea Statului Român, cu toate că au cerut să li se facă dreptate. Teodor Mărieş mai spune că el este cel care i-a rugat pe aceşti oameni să-şi facă dosare şi să meargă în Capitală, pentru că sunt îndreptăţiţi să li se facă dreptate.

După ce s-a lovit de refuzul autorităţilor locale de a prelua aceste fotocopii, Teodor Mărieş a oferit dosarele celor care s-au dovedit interesaţi de recuperarea conţinutului lor.

O parte dintre dosare au ajuns la Timişoara. S-a născut astfel un site: www.dosarelerevolutiei.ro, care a permis accesarea online a unei părţi din informaţii. Ulterior, această pagină web şi fotocopiile dosarelor au fost cedate, cu titlu gratuit, Asociaţiei Civice Banat, care şi-a propus să continue proiectul început de Teodor Mărieş în 2012. Printre obiectivele pe care reprezentanţii Asociaţiei Civice Banat şi le-au stabilit se numără şi intenţia de a transforma toate informaţiile de tip imagine în text, astfel încât ele să poată fi lesne accesate de către toţi utilizatorii site-ului.

În scopul dezvoltării site-ului, a prelucrării imaginilor neclare şi a convertirii informaţiilor în format text, precum şi pentru crearea unor motoare de căutare adecvate şi pentru identificarea hosting-ului pentru cele peste 800 GB de informaţie, Asociaţia Civică Banat a solicitat colaborare, susţinere şi implicare din partea tuturor celor dornici să contribuie la recuperarea unor file importante din istoria recentă a Timişoarei. Din păcate, însă, nu a existat suficient interes…

Dosarele Revoluţiei i-au fost puse la dispoziţie cu mare dificultate de către Statul român lui Teodor Mărieş, numai după ce acesta făcuse greva foamei, solicitând desecretizarea informaţiilor referitoare la Revoluţia română. Teodor Mărieş a cerut Curţii Europene a Drepturilor Omului acces la dosarele instrumentate de generalul magistrat Dan Voinea şi ferecate ulterior de Secţia Civilă a Parchetului General. Adică, dosare netrimise în judecată, deşi vizau oameni care au instigat la crime după 22 Decembrie 1989.  Lucru care poate părea paradoxal, raportat la faptul că, după această dată, România era deja eliberată oficial de comunism. CEDO i-a dat dreptate lui Teodor Mărieş şi a decis ca Asociaţia “21 Decembrie 1989”, pe care acesta o conduce, să aibă acces la dosare, obligând astfel Parchetul General să-i pună la dispoziţie copii după toate documentele.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro