Doi rectori din Timişoara amendează modificările cu dedicaţie făcute în Legea educaţiei

Universitatea de Vest Timisoara Foto EyeintheskyO recent adoptată ordonanţă de urgenţă a Guvernului a modificat, din nou, Legea educaţiei, îngăduind, printre altele, renunţarea, la cerere, la titlurile academice. Măsura, luată la mai puţin de două săptămâni de când premierul Victor Ponta a anunţat că renunţă la titlul de doctor, după acuzaţiile de plagiat, a fost amendată dur, prin intermediul unei scrisori deschise, de către reprezentanţii unui ONG din Cluj-Napoca. Care le cere rectorilor şi reprezentanţilor mediului academic să condamne explicit această modificarea cu dedicaţie a Legii educaţiei. Doi din  cei patri rectori din Timişoara amendează această modificare legislativă.

 

GRAUR: “Un demers care vizează exonerarea de răspundere a premierului-plagiator”

Ordonanţa recent adoptată de Guvern, prin care se modifică Legea educaţiei astfel încât să permită posibilitatea renunţării la diplome şi la titluri academice, a stârnit o serie de reacţii polemice, atât în rândul societăţii civile, cât şi în rândul reprezentanţilor mediului academic. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât discutarea, în ultima şedinţă de guvern de anul trecut, a textului ordonanţei de urgenţă care să permită renunţarea la diplome şi la titlurile academice a venit la mai puţin de două săptămâni de la momentul în care premierul Victor Ponta a anunţat că renunţă la titlul de doctor acordat, în 2003, de Universitatea Bucureşti.

În urma modificării, prin OUG, a Legii Educaţiei, cu scopul de a genera cadrul legal care să îi permită actualului premier să renunţe la titlul de doctor, Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR),o asociaţie din Cluj, care se ocupă cu sprijinirea reformei în învăţământul românesc, condusă de fostul profesor universitar Dorin Isoc, care este şi autor al unei cărţi despre plagiat, a redactat o scrisoare deschisă adresată tuturor rectorilor universităţilor din România, precum şi academicienilor şi cercetătorilor. Prin intermediul scrisorii, le solicită acestora să dezaprobe OUG privind renunţarea la titluri ştiinţifice, argumentând că acceptarea tacită a situaţiei îl exonerează, practic, de răspundere pe “premierul plagiator”. “Vouă, rectori, membri de senate universitare, academicieni, cercetători, intelectuali, ca cetăţeni ai României, părinţi, slujitori ai şcolii, vouă, oameni de oameni, vă adresăm aceste rânduri într-un moment dramatic pentru întreaga lume academică: prin ordonanţa de urgenţă privind posibilitatea renunţării indivizilor la titluri ştiinţifice acordate prin lege, autonomia universitară a fost încălcată în mod vulgar şi suntem în situaţia în care este evident că politicul doreşte controlul deplin al libertăţii de exprimare şi creaţie”, se precizează în textul scrisorii deschise.

În documentul citat este menţionat şi faptul că modificarea Legii Educaţiei prin OUG reprezintă, în fapt, o formă de perpetuare a unei fărădelegi care a permis acordarea titlului de doctor premierului Victor Ponta, pentru o teză de doctorat care s-a dovedit a fi un plagiat. Situaţie care acum se doreşte a fi remediată prin intermediul unui alt abuz, la care instituţiile Statului sunt făcute părtaşe, apreciază semnatarii scrisorii deschise. “Dacă se trece peste faptul că în ultimii doi ani instituţii ale statului au acţionat în mod sistematic sub conducerea şi la bunul plac al unei persoane care se află în litigiu evident cu legea pe care a încălcat-o în mod grav în momentul în care a depus o teză de doctorat sub condiţia că i-ar aparţine, teză care ulterior s-a dovedit a fi plagiată, şi că prin aceasta ar fi în drept să obţină un drept garantat de stat se constată că aceeaşi persoană a adus instituţiile statului în situaţia de apărători ai fărădelegii. Este de subliniat că ambiguitatea legii a fost dusă la extrem şi la absurd prin decizia menţionată. (…) Acordarea titlurilor ştiinţifice este un atribut inalienabil al universităţilor şi al autonomiei academice de care acestea se bucură prin lege", se precizează în textul scrisorii deschise. În document este menţionat şi faptul că "dacă premierul plagiator a fost vreodată «doctor în drept al Ministerului Educaţiei», atunci Guvernul este în drept să ţină seama de cererea lui personală de a renunţa la titlul nedorit şi să-i aprobe abandonarea”.

Pervertirea mediului academic este un aspect amendat, de asemenea, de către semnatarii scrisorii deschise adresată de GRAUR: “Este uşor de constatat că există universităţi în care s-au constituit adevărate grupuri infracţionale alcătuite din zeci de persoane conduse nu arareori chiar de rectorii acestor instituţii şi destinate inducerii în eroare asupra calităţii şi bonităţii academice ale universităţilor. Prin punerea în circulaţie a unor publicaţii acreditate în mod discutabil de organisme ale Ministerului Educaţiei, aceste persoane, ajunse pe această cale profesori universitari, s-au dovedit a fi autori de lucrări plagiate care au fost luate apoi în considerare la promovarea lor”.

Membrii GRAUR apreciază că o parte din responsabilitatea pentru apariţia pe piaţa ştiinţifică din România a mai bine de 10.000 de lucrări plagiate o poartă miniştrii Educaţiei din ultimii 25 de ani. “Prin analiza temeinică efectuată, am constatat că prin politica dezastruoasă a miniştrilor Educaţiei din ultimii 25 de ani, în România există un număr de cel puţin 10.000 de lucrări publicate plagiate. Aceste lucrări aparţin în mod exclusiv unor autori care provin din instituţiile universitare cu funcţii didactice, persoane din cercetare sau persoane care au finalizat teze de doctorat”.

Rectorul UVT: “Recenta modificare a Legii educaţiei, o măsură care poate deschide o cutie a Pandorei”

Marilen Pirtea rector UVT portretRectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, spune că nu susţine renunţarea voluntară la un titlu academic, cum este cel de doctor: “Nu consider că este o măsură bună şi cred că ea poate deschide o cutie a Pandorei”. Referindu-se la conţinutul scrisorii deschise adresată de GRAUR reprezentanţilor mediului academic şi la formularea potrivit căreia consimţirea tacită la această recentă modificare, prin OUG, a Legii educaţiei naţionale reprezintă, în fapt, o formă de “atac la adresa educaţiei civice a tineretului”, Marilen Pirtea admite că “o astfel de măsură poate fi considerată ca fiind un atac la etica educaţiei şi la sistemul valoric din învăţământ”. Însă, adaugă el, modificarea este doar una dintr-un lung şir: “Toate au contribuit la schimbarea sistemului de valori din învăţământul românesc, fiind, fiecare în parte, un atac care a dus la scăderea calităţii actului educaţional şi la alterarea reperelor”.

Rectorul UVT spune, însă, că nu vrea să intre în zona unor dispute politice pe acest subiect, “susţinute mascat din spate”. “Nu sunt de acord cu această modificare. Au mai fost, însă, multe modificări”, mai afirmă Marilen Pirtea. Adaugând că este de părere că menirea unui organism consultativ, cum este Consiliul Naţional al Rectorilor, este, printre altele, aceea de a permite organizarea de consultări prealabile iniţierii unor schimbări pe care rectorii sunt chemaţi abia ulterior să le comenteze şi să le critice.

Ce vreau să spun este că nu înţeleg de ce rectorii sunt chemaţi mereu să conteste, să amendeze modificări, dar nu sunt consultaţi. De ce nu suntem chemaţi să contribuim la redactarea unei legi a educaţiei, într-o abordare care să fie una constructivă?”, spune rectorul UVT.

Acesta este de părere că astfel de modificări ale unei legi de importanţă vitală, cum este Legea educaţiei, trebuie să fie abordate într-o manieră detaşată de influenţele factorului politic şi concentrată cu precădere pe obiectivele de interes profesional. Şi lansează un apel la consultări prealabile unor modificări. “Sigur că Legea educaţiei este perfectibilă, orice text de lege este. Dar modificările care îi vor mai fi aduse se vor dovedi cu atât mai bune cu cât ele vor fi urmare a unei consultări în foruri nu politice, ci de specialişti. Consiliul Naţional al Rectorilor este dispus să vină cu propuneri. Am cerut, nu o dată, să lucrăm împreună la o nouă lege a educaţiei. Dar organismele consultative, aşa cum este şi Consiliul Naţional al Rectorilor, trebuie consultate când creezi ceva, nu după ce ai creat deja”, explică rectorul UVT. Acesta precizează că factorii decidenţi din Ministerul Educaţiei, dar şi decidenţii politici (deputaţii şi senatorii) ar trebui să ţină cont de propunerile care vin din zona specialiştilor din domeniul educaţiei. Şi, mai spune rectorul UVT, ar fi important pentru domeniul educaţiei ca actualul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, din calitatea sa de om de educaţie şi de carte, “să reziste la presiunile politicului”.

Rector UMF Timişoara : “Nu e normal să avem lucrări de doctorat plagiate”

Marius RaicaRectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, din Timişoara, prof. univ. dr. Marius Raica, s-a referit în primul rând la chestiunile de ordin general care ţin de situaţia pe care a apreciat-o a fi o criză valorică a învăţământului superior din România. Acesta a declarat că apreciază că poate opina în cunoştinţă de cauză mai cu seamă cu referire la calitatea doctoratelor din domeniul medical: “Nu ştiu dacă mai contează sau nu un punct de vedere pe marginea acestui subiect. Problema nu e aici. Sigur că nu e normal să avem lucrări de doctorat plagiate. (…) Ce pot eu să vă spun este că sunt nemulţumit de calitatea doctoratelor din domeniul medical. Mi-aş dori mai multă seriozitate şi mai multă implicare din partea referenţilor de specialitate şi mai cu seamă a conducătorilor de doctorat, care constituie, în fapt, în primele filtre. Eu consider că această chestiune legată de calitatea şi corectitudinea doctoratelor depinde mai mult de factorul uman şi mai puţin de cel legislativ. Şi că depinde în primul rând de noi să le facem mai bune”, a declarat rectorul UVT Marius Raica.

În ce priveşte situaţia actuală din învăţământul superior românesc, Marius Raica apreciază că sistemul se confruntă cu o criză valorică ce durează nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani şi ani de zile şi spune că agravarea ei se poate petrece lesne, în situaţia precară în care se află învăţământul superior românesc. În context, rectorul UMFT a semnalat şi o chestiune de fond, despre care acesta spune că s-a dezbătut în repetate rânduri în Consiliul Naţional al Rectorilor, fără să se poată ajunge, însă, la un consens : “La câte doctorate avem în ţară, ar trebui ca România să fie mai bine clasată în topul clasamentelor internaţionale care ierarhizează universităţile şi institutele de cercetare în funcţie de diverse criterii ştiinţifice. Aceste criterii de care se ţine cont la întocmirea clasamentelor internaţionale sunt reprezentate de numărul de publicaţii, numărul de colaborări internaţionale care îi angajează pe cercetătorii români, în calitate de co-autori ai unor lucrări ştiinţifice, alături de cercetători străini, impactul în domeniu al studiilor elaborate, publicarea în reviste ştiinţifice internaţionale bine cotate.

În această privinţă există, însă, o mare discrepanţă”, mai spune prof. univ. dr. Marius Raica, adăugând că doctoratul, fiind o lucrare ştiinţifică menită să aducă o contribuţie originală, ar fi firesc să se diferenţieze calitativ de ceea ce rectorul UMF Timişoara a desemnat a fi lucrări ştiinţifice destinate apariţiei în publicaţii de interes local sau stradal.

Până la momentul închiderii ediţiei, nu am putut să îi contactăm telefonic, pentru formularea unor puncte de vedere, pe rectorii UPT, prof. univ. dr. Viorel Şerban, şi al USAMVBT, prof univ. dr. Paul Pârşan.

Zid instituţional, politic şi legislativ pentru apărarea lui Victor Ponta de acuzele de plagiat

Victor Ponta 2Din momentul în care au fost furnizate public dovezi concludente cu privire la caracterul de plagiat al lucrării de doctorat aparţinând premierului Victor Ponta, au existat mai multe demersuri, la nivelul factorilor politici sau a unor oficiali din Educaţie, menite să facă zid pentru protejarea de răspundere a acestuia. Şi aceasta în condiţiile în care, potrivit unei evaluări a Universităţii Bucureşti, făcută publică în 2012, a rezultat că teza de doctorat a premierului Victor Ponta este un plagiat, lucrarea fiind copiată în succesiune, în proporţie de mai mult de o treime din conţinutul acesteia. Rezultatul evaluării a fost comunicat de către preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, în 20 iulie 2012.

Anterior acestui moment, şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Unversitare emisese, în 29 iunie 2012, un verdict de plagiat. Ulterior, însă, ministrul Educaţiei de la acea vreme, Liviu Pop, a schimbat intempestiv regulamentul de funcţionare şi componenţa CNATDCU, astfel încât să nu mai permită să se pronunţe asupra caracterului de plagiat sau nu al unei teze de doctorat.

Apoi, în 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale a decis, însă, că lucrarea de doctorat a actualului premier nu este un plagiat. Actualul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a făcut parte, potrivit portalului România Curată, începând cu luna iunie 2012, din Consiliul General al CNATDCU, devenind parte din acest organism după reorganizarea sa, dispusă de ministrul interimar din acel moment al Educaţiei, Liviu Pop, chiar în contextul discuţiilor despre plagiatul premierului.

De asemenea, până la preluarea mandatului de ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a fost rector al USAMV Bucureşti şi preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, calitate din care, consemnează România Curată, a folosit Consiliul Naţional al Rectorilor pentru a mima susţinerea modificărilor prin OUG a Legii Educaţiei şi a folosit funcţiile publice deţinute pentru a-i face campanie electorală lui Victor Ponta, amendând vocile critice la adresa unor modificări a Legii educaţiei, în vară, prin OUG 49/2014, prin care se îngăduia introducerea doctoratelor în regim de fără frecvenţă, a introducerii unor colegii nonuniversitare care să permită tinerilor care nu au promovat examenul de bacalaureat să se înscrie la universităţi, a organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de bacalaureat sau a posibilităţii rectorilor de a rămâne în funcţii pe viaţă. Opiniile critice formulate de către voci ale societăţii civile sau de către exponenţi ai mediului academic au fost catalogate atunci de către Sorin Cîmpeanu drept expresie a unor intenţii politicianiste.

De altfel, şi o serie de exponenţi ai mediului politic au pus umărul, în vara acestui an, la demersurile de dezincriminare a plagiatului. Atunci, un senator independent a depus în Parlament o iniţiativă care viza asimilarea plagiatului cu înşelăciunea. Propunerea senatorului Valeriu Todiraşcu a fost respinsă de majoritatea parlamentară. Opt parlamentari de Timiş, şapte de la PSD şi unul din partea Minorităţilor Naţionale, au făcut şi ei zid pentru protejarea plagiatului.  Aceştia au fost Petru Andea (PSD), Gheorghe Ciobanu (PSD), Dorel Covaci (PSD), Sorin Grindeanu (PSD), Ion Răducanu (UNPR), Sorin Stragea (PSD), Cătălin Tiuch (PSD), Ovidiu Ganţ (Grupul Minorităţilor Naţionale).

Societatea civilă şi reprezentanţi ai mediului academic din Timişoara au solicitat demisia premierului

Reputate voci ale mediului academic din Timişoara au solicitat, încă de la începutul anului trecut, demisia premierului Victor Ponta, văzută ca un gest cu caracter reparator faţă de prejudiciile aduse mediului academic românesc, prin acceptarea tacită şi nesancţionarea plagiatului dovedit în cazul tezei de doctorat a acestuia.

Printre iniţiatorii demersului s-au numărat atunci Grupul de Reformă Universitară din cadrul Universităţii de Vest din Ti­mişoara, Asociaţia Culturală Arier­gar­da Timişoara, profesorii universitari Daniel Vighi şi Ciprian Vălcan, conferenţiarii universitari Smaranda Vultur şi Viorel Marineasa şi Socie­tatea Tinerilor Universitari din Româ­nia.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis