Procesul în care o parte din fosta conducere a Primăriei Timişoara este judecată pentru presupuse fapte de corupţie legate de finanţarea fostei echipe de fotbal Politehnica Timişoara ar putea lua o turnură interesantă. Asta, după ce avocaţii apărării au contestat pe rând, la Curtea Constituţională, atât OUG 14, care abrogă celebra OUG 13, a dezincriminării abuzului în serviciu, cât şi infracţiunea de abuz în serviciu.

Excepţii de neconstituţionalitate, invocate în dosar

Aflat pe rolul Tribunalului Timiş, procesul privind finanţarea clubului de fotbal Politehnica Timişoara, în care apar ca inculpaţi o bună parte din foştii reprezentanţi ai conducerii Primăriei Timişoara, ar putea genera o situaţie inedită din punct de vedere legislativ. Avocaţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate, susţinând că faptele de abuz în serviciu şi complicitatea la această infracţiune nu ar mai fi prevăzute în legea penală.

De fapt, în dosar au fost invocate două excepţii de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din înregistrările Tribunalului Timiş. Prima a fost îndreptată chiar către articolul I din OUG 14/2017, adică ordonanţa dată după manifestaţiile de stradă de la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, care abroga celebra OUG 13, care prevedea, printre altele, dezincriminarea abuzului în serviciu.

Pe 6 martie însă judecătorii Tribunalului Timiş au lua în discuţie această solicitare de ridicare de excepţie de neconstituţionalitate, respingând-o ca inadmisibilă.

Ca atare, în dosar, a fost iniţiată o a doua excepţie de neconstituţionalitate, vizând articolul 297, alineat 1 din Codul  Penal, adică abuzul în serviciu.

Inculpaţii din dosarul finanţării echipei Politehnica Timişoara consideră că acest articol ar fi neconstituţional în raport cu articolul 53, alineat 2 din Constituţie, care prevede că „restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Avocat: „Este un demers inutil”

Avocatul Carmen Obârşanu consideră acest demers ca fiind inutil, pentru că în dosar prejudiciul este foarte mare. „Ca atare, nu are nici cea mai mică relevanţă, pentru cursul normal al procesului. După părerea mea, e vorba de ultimele zbateri sau un artificiu prin care se încearcă să se tragă de timp”, mai spune Carmen Obârşanu. Aceasta a făcut mai multe demersuri de sesizare a problemelor legate de finanţarea clubului de fotbal de la bugetul local.

Acuzaţii grave în dosarul DNA

În rechizitoriul acestui dosar, ajuns la Tribunalul Timiş, procurorii DNA declarau că, în 2008, persoane din conducerea Primăriei Timişoara au încălcat legea privind posibilitatea virării unor sume de bani de la bugetul Consiliului Local Timişoara în contul SC Politehnica Timişoara SA (fostă SC Fotbal Club Timişoara SA, fostă SC Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA).

În context, s-a semnat un Contract de asociere, în baza căruia a fost alocată anual, pe o perioadă de trei ani, suma de 9.000.000 de lei, pentru sprijinirea echipei de fotbal.

Procurorii susţin că prin această conduită nu se urmărea “sprijinirea” activităţii sportive, întrucât banii intrau direct în contul Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA, ci sprijinirea efectivă a acestei firme pentru redresarea financiară. Împrejurare dovedită şi de faptul că, după încetarea finanţării de către Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş, în anul 2011, firma a intrat în insolvenţă.

Datoriile restante, arată DNA, erau cunoscute de factorii de decizie din cadrul Primăriei Timişoara, atât la data semnării contractului de asociere, cât şi la momentul semnării actelor adiţionale de prelungire a acestuia pentru următoarele perioade bugetare, cum rezultă din actele de la dosar.

„În acelaşi context, inculpaţii au beneficiat de sprijinul celorlalte persoane care au avizat din punct de vedere al realităţii, legalităţii şi regularităţii şi au semnat, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu şi a dispoziţiilor legale, un număr de 40 de ordonanţări de plată. Potrivit Legii sponsorizării, acordarea unei sume de bani unei persoane juridice de drept privat ce are scop lucrativ şi urmăreşte obţinerea unui profit nu se putea efectua cu titlu de sponsorizare. Pentru a da o formă aparentă de legalitate intenţiei de acordare a unor sume de bani echipei de fotbal Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara (denumirea din acel moment a entităţii sportive) s-a procedat la aplicarea. în mod nelegal, indirect, a Legii educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000 şi a normelor de aplicare ale acesteia”, declarau procurorii.

DNA mai afirmă în rechizitoriu că acordarea unor sume de bani, în perioada 2008 – 2011, din bugetul local al municipiului Timişoara, către Politehnica Timişoara SA, s-a făcut abuziv şi ilegal .

În acest sens, Primăria Timişoara a comunicat DNA că se constituie parte civilă cu suma de 31.669.417,71 lei.

Un proces cu prelungiri inexplicabile

În paralel, după patru ani de la momentul iniţierii, procesul de insolvenţă a fostei echipe Politehnica Timişoara bate pasul pe loc, la Tribunalul Bacău. La începutul anului, magistraţii au constatat că nu mai au actele necesare pentru identificarea patrimoniului fostului club.

Cu alte cuvinte, în momentul de faţă, procesul este blocat pentru că nu se regăsesc în dosar documente esenţiale, după schimbarea administratorului judiciar. Mai mult, instanţa nu are nici măcar o evidenţă a mişcărilor din conturile societăţii falimentare, făcând acum o adresă către banca la care existau conturi ale Politehnica Timişoara SRL.
În plus, nu este clar de ce procesul a fost strămutat de la Tribunalul Timiş la Tribunalul Bacău. Normal ar fi fost să rămână pe plan local, atâta vreme cât priveşte o cauză de interes local, majoritatea părţilor implicate în dosar sunt din Timiş şi nu se pune problema ca vreunul dintre cei din masa credală – în care sunt înscrişi şi CJ Timiş şi Primăria Timişoara – să fi făcut presiuni.

Masa credală, adică toţi cei care mai speră să recupereze banii datoraţi de fosta societate, este formată din peste 40 de creditori. Primii pe listă sunt Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş, care speră să recupereze datoriile rămase către bugetul de stat de fosta societate, şi CJ Timiş, individual şi prin Direcţia de Prestări Servicii Timiş. Reprezentanţii Direcţiei de Prestări de Servicii din subordinea administraţiei judeţene spun că a rămas neachitată chiria pentru stadion pe o perioadă destul de lungă de timp. Deşi nu a fost iniţial înscrisă la masa credală, Primăria Timişoara a revendicat şi ea datoriile rămase neplătite de pe urma fostului club.

Procesul a început cu mai mult de trei ani la Tribunalul Timiş şi până acum nu s-a întâmplat nimic notabil, fiind vorba în general de un lung şir de amânări, din diverse motive. La ultimul termen, care a avut loc la instanţa din Timiş, s-a dispus ca dosarul să fie înaintat Tribunalului Bacău. Unde, până în momentul de faţă, nu s-au înregistrat decât amânări.