Mihai Răzvan Ungureanu, vorbind la Timişoara despre nevoia de implicare activă în politică

„Destinul României trebuie recuperat din mâinile celor cărora acum le e bine, pentru că nouă ne e rău”

Mihai Razvan Ungureanu portret pe latUn proiect de construire a unui stat naţional modern trebuie să înceapă de la schimbarea celor care sunt în politică astăzi şi înlocuirea lor, pe criterii de competenţă şi onestitate, cu o nouă generaţie de politicieni. Şi acesta pentru că reformarea autentică nu poate pleca de la actuala zoologie politică, este de părere fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Care afirmă tranşant că România trebuie să fie ceea ce vrem noi să fie, nu ceea ce vor patronii de nume de familii din politica românească să fie.

 

M.R.U. vrea un proiect de ţară dedicat celor care ştiu ce să facă cu propria libertate

Mihai Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, plasează sub semnul imperativului nevoia de implicare activă în politică a tuturor celor care îşi doresc o schimbare în bine a destinului naţional. Aceasta se poate produce, însă, exclusiv pe seama asumării îndatoririi de a evada din confortul universului alternativ creat ca să se opună disconfortului cotidian. Căci, argumentează fostul premier, Europa însăşi va arăta în viitor tot ca o proiecţie a dorinţelor, aspiraţiilor şi implicării noastre din acest moment. Argumentele au fost expuse în cadrul unei expuneri susţinute, joi, la Centrul Areopagus, din Timişoara, în prelegerea de debut a unei serii de conferinţe intitulate „Credinţa şi profesia”, moderate de conf. univ. dr. Silviu Rogobete, de la Universitatea de Vest din Timişoara.

În expunerea care a precedat mai multe runde de întrebări venite din partea publicului, prezent în sală în număr foarte mare, Mihai Răzvan Ungureanu s-a referit la importanţa, în contextul legat de aşteptarea unei schimbări profunde la nivel politic şi social, a solidarizării tuturor celor care sunt animaţi de convingeri comune: „Dacă nu ne întâlnim unii cu alţii, nimic nu se poate întâmpla”. Mai mult decât atât, spune el, dezirabila schimbare în plan politic şi social se poate întâmpla doar dacă „toţi cei care se pot uita împăcaţi în oglindă, cei care ştiu ce înseamnă banul câştigat din muncă, cei care ştiu ce să facă cu propria libertate şi care înţeleg cu adevărat ce se întâmplă azi în ţară şi în lume acţionează coeziv”.

Factorii care îi pot aduce împreună pe oameni sunt, cel mai adesea, suferinţa, nevoia, speranţa sau dorinţa, spune Mihai Răzvan Ungureanu, adăugând că destinul României trebuie recuperat din mâinile „celor cărora acum le e bine, pentru că nouă ne e rău”.

Mihai Razvan Ungureanu la Areopagus Timisoara„Oamenii politici sunt formatori de opinie, iar modul lor de a acţiona e ca un virus care se poate replica”

În ceea ce priveşte solicitarea de a identifica sursa răului care afectează în acest moment România, Mihai Răzvan Ungureanu a indicat că răspunzătoare este în primul rând clasa politică, adică „aceleaşi 4.000 de nume de persoane, din totalul celor peste 20 de milioane de cetăţeni ai României”. Problemă la care se adaugă o formă de inerţie socială, care determină precara implicare a unor nume noi în viaţa politică şi anduranţa de care a dat dovadă electoratul, îngăduind acestor politicieni să rămână la cârma ţării preţ de mai bine de 20 de ani. „Nimic nu se transformă în bine dacă stai şi priveşti la ceea ce se întâmplă în jur. Iar ca să laşi răul să stăpânească o ţară, e suficient să nu faci nimic”, mai spune Mihai Răzvan Ungureanu, adăugând că dificilă este asumarea implicării active, echivalentă cu evadarea din confortul universului alternativ creat de individ tocmai în scopul eludării disconfortului generat de agresiunea susţinută venită din partea cotidianului.

"Acasă devine astfel o fortăreaţă, în care confortul e dat de faptul că în exterior nu e confort”, mai spune Mihai Răzvan Ungureanu, oferind şi posibile motivaţii pentru implicare, bazate de opţiunea personală: forţa, puterea, încăpăţânarea şi energia care derivă din aceea că „nu vreau să las pe nimeni să îmi strice viaţa. Doar intrând în luptă pot face ca destinul meu să nu fie compromis”.

Politica, în sensul bun al cuvântului, este o chestiune delicată şi plină de probleme, care presupune raportarea constantă la un sistem de valori, apreciază Mihai Răzvan Ungureanu, care este de părere că există un cult al unor valori, multe dintre acestea de sorginte creştină, cu care fiecare individ în parte pleacă din mediul său familial.

Personajele politice ale momentului par însă, în majoritatea lor covârşitoare, să evadeze din cadrul acestor repere valorice, rezultând în felul acesta un profil dominant, de politician arogant, cinic şi convins că se situează dincolo de orice formă de pedeapsă, fiind oricând dispus să convertească actul credinţei într-o formă de troc aducătoare de beneficii cuantificabile electoral. Or, apreciază Mihai Răzvan Ungureanu, „actul credinţei este un legământ intim dintre fiecare individ şi Dumnezeu, legământ care nu este convertibil în voturi”.

Mai mult, opinează liderul F.C., desprinderea de tiparul acestui tip de actor politic trebuie să se petreacă repede, pentru că oamenii politici sunt formatori de opinie, iar modul lor de a acţiona este un virus care se poate replica, producând efecte nocive în rândul populaţiei unei ţări.

Politica românească este asemeni unei camere cu ferestrele zidite”,  apreciază Mihai Răzvan Ungureanu, adăugând însă că mecanismele schimbării se pot închega chiar şi în aceste condiţii. Însă nu pe seama reconvertirii, ci pe seama schimbării radicale în ceea ce priveşte înţelegerea modului de a face politică. Fiindcă, spune fostul premier, există o situaţie atipică la nivelul politicii româneşti, care nu îşi găseşte corespondent în situaţiile întâlnite în alte ţări, şi care face ca independenţii din politica românească să aibă şanse minime de succes. 

„U.E. este singura garanţie că avem un viitor”

„La noi s-a urmărit, în fapt, păstrarea a trei-patru partide mari, a căror istorie este ascunsă în F.S.N.”, apreciază Mihai Răzvan Ungureanu, subliniind că acesta este şi unul dintre motivele pentru care Europa nu este prezentată în discursul politicienilor de la noi drept „un miracol la care ne-a dat şansa istoria”, ci este tratată, prin referiri fugitive, formale sau inconsistente, ca şi când ar fi un incident istoric. Formaţiunile politice de la noi vorbesc despre interesele lor imediate, nu despre Europa, acuză liderul F.C., precizând că acesta este şi unul dintre motivele inerţiei electoratului şi ale absenteismului la vot, cetăţenii nefiind conştientizaţi suficient asupra mizei alegerilor europarlamentare. Deşi „de alegerile europarlamentare depinde prezenţa României în Europa”, iar „în absenţa unei reprezentativităţi nu ne putem valorifica aşa cum se cuvine apartenenţa la U.E.”.

Referindu-se la viitoarea configuraţie a Parlamentului European, Mihai Răzvan Ungureanu a subliniat încă un aspect problematic, ce ţine de anticiparea unei posibile reconfigurări a echilibrului de forţe din interior, prin creşterea numărului euroscepticilor: „Toţi cei care vor să omoare U.E. îi vor folosi mijloacele pentru a o distruge”, avertizează Mihai Răzvan Ungureanu. Deşi U.E. reprezintă garanţia păcii în România şi „singura garanţie că avem un viitor”, atenţionează el, spunând că, în alt chip, mai cu seamă în contextul situaţiei actuale din Ucraina, „am simţi răsuflarea ursului în ceafă”.

Preşedinţia în exerciţiu a Comisiei Europene va reveni, peste cinci ani, României, şi aceasta reprezintă o altă miză serioasă a alegerilor europarlamentare din acest an, mai spune Mihai Răzvan Ungureanu, care subliniază că „trebuie să avem înţelegerea deplină a ceea ce facem cu libertatea noastră de a alege”.  

„Corupţia sistemică funcţionează dacă nu funcţionează bine partea curată a societăţii”

Referindu-se la implicaţiile concrete pe care politicul le are asupra vieţii fiecărui cetăţean în parte, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu avertizează că miracolele nu se întâmplă în politică şi că nu există scamatorii care să corecteze peste noapte ce e rău în bun. Dar, precizează el, există soluţii concrete pentru corijarea actualei stări de fapt, soluţii care derivă din aplicarea unor măsuri, printre care importante ar fi cele de combatere a corupţiei şi evaziunii fiscale, fenomen îngrijorător, poziţionat pe o pantă ascendentă şi care determină o majoră lipsă de încredere în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri.

Evaziunea fiscală, la nivelul lunii decembrie 2013, a exemplificat fostul premier, s-a situat la nivelul a 20 de miliarde de euro, şi aceasta în condiţiile în care, la finalul mandatului Cabinetului Ungureanu, evaziunea fiscală fusese adusă în jurul valorii de 14 miliarde de euro,  de la 18 miliarde de euro, cât se înregistra la începutul mandatului de premier al lui Mihai Răzvan Ungureanu.

O reducere a evaziunii fiscale cu 1,5 miliarde euro, atenţionează însă fostul premier, ar putea însemna până la 500 de euro în plus la salariul fiecărui cadru didactic. În vreme ce o reducere cu 1,3 miliarde de euro ar putea însemna 700 de euro în plus la salariul fiecărui cadru medical şi o reducere cu un miliard de euro ar putea însemna recuperarea şi punerea în funcţiune a aproximativ 85% din unităţile medicale din România, aflate în situaţii critice. „Corupţia sistemică funcţionează însă dacă nu funcţionează bine partea curată a societăţii”, declară fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, avertizând că „în corupţie responsabilitatea se întoarce şi către noi, pentru că, în situaţii de acest gen, nu există niciodată un singur vinovat, ci responsabilitatea revine ambelor părţi”.

În ceea ce priveşte partajarea responsabilităţii faţă de configurarea destinului viitor al statului naţional modern, fostul premier apreciază că şansa ţării depinde de consecvenţa de care dau dovadă artizanii proiectului de ţară, subliniind însă că acesta nu poate fi rezultatul unei abordări încropite în pripă, pentru că „dintr-o aglomerare de petice nu iese o stofă”, iar „la drum în edificarea unui astfel de proiect nu poţi începe cu zoologia politică de până acum”, fiind imperativă nevoia de schimbare a celor care sunt în politică astăzi.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis