Despăgubiri pentru autostradă „la dublu”

Indicatoare autostradaDeşi, după ani buni de la finalizarea tronsonului de autostradă nu ar mai fi trebuit nici măcar să se vorbească despre exproprierile şi despăgubirile aferente, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale e în litigiu cu mai mulţi proprietari de terenuri din vestul ţării, după ce a constatat că a achitat de două ori despăgubiri pentru o serie de terenuri expropriate pentru autostradă.

 

Revelaţii târzii

Deşi au trecut peste cinci ani de când, teoretic, s-a început procesul de despăgubire al proprietarilor de terenuri expropriate de pe traseul actualei autostrăzi Arad – Timişoara, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a intentat proces unor deţinători de astfel de suprafeţe din vestul ţării, după ce a avut “revelaţia” că fost obligată să plătească despăgubiri pentru autostradă de două ori pentru acelaşi teren.

Situaţia a fost deocamdată remarcată în Arad, în comuna Şagu, unde mai multe terenuri au fost permutate ca posesie în urma unor decizii ale Judecătoriei Arad. Astfel, pentru o serie de terenuri care au ajuns astfel să aibă doi proprietari, s-au înaintat două cereri de despăgubiri şi s-au plătit de două ori sumele aferente exproprierii.

În judeţul Arad sunt peste 30 de persoane angrenate în astfel de litigii, şi rămâne de văzut dacă astfel de situaţii nu vor fi descoperite şi în Timiş, unde mai mulți primari vorbeau despre tentative de reconfigurări ale autostrăzii, pentru a ajunge pe terenurile deţinute de anumite persoane, care doreau să obţină venituri consistente din despăgubirile plătite de stat pentru exproprieri. Situaţia este inedită, din perspectiva faptului că autostrada este în folosinţă de ani buni, şi orice fel de probleme legate de exproprieri ar fi trebuit lămurite de mult.

Exproprieri “istorice”

Problema legată de exproprieri este remarcată la nivel naţional şi afectează şi alte tronsoane din vestul ţării, exemplul cel mai bun fiind cel al segmentului Lugoj – Deva 2, unde, pe lângă pasajele pentru urşii inexistenţi și contestaţiile care au durat mai mult decât lucrările propriu-zis, construcţia s-a remarcat şi printr-o politică originală legată de exproprieri. Proprietari care şi-au pierdut terenurile, şi unii, chiar casa, în urma exproprierilor, aşteaptă despăgubirile şi acum, după trei ani de la hotărârea de guvern ce reglementa exproprierea terenului. 

În ultimele luni, au fost transmise Ministerului Transporturilor mai multe interpelări legate de aceste situaţii aberante. “Sunt sute de români care au fost expropriaţi pentru cauză de utilitate public, în vederea realizării unor lucrări de infrastructură rutieră, însă despăgubirile aferente nu au fost virate în conturile beneficiarilor, chiar dacă actele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Mai mult, chiar dacă unii cetăţeni au fost expropriaţi de mai bine de doi ani, ei figurează în continuare la administraţiile financiare locale şi sunt chemaţi să onoreze taxele şi impozitele locale pentru terenurile pentru care nu mai sunt proprietari”, se arăta într-un dintre aceste interpelări, semnate de deputatul Florin Gheorghe.

Acesta declară că, din informaţiile care i-au fost transmise, a fost pregătit un pachet de legi care ar urma să intre în dezbatere în Parlament la toamnă şi care ar urma să reglementeze toate aspectele legate de acest proces – de la exproprieri până la organizarea de licitaţii publice pentru construcţia de autostrăzi. „Un astfel de pachet de legi trebuia făcut de mult însă, cu zeci de ani în urmă. Şi acum, rămâne de văzut ce se va alege şi de aceste promisiuni, legate de acest pachet legislative ce ar fi pregătit şi ar urma să ajungă în Parlament”, ne-a declarat Florin Gheorghe.

Pe traseul autostrăzii Lugoj – Deva sunt şi situaţii antologice, cum e cea din comuna hunedoreană Lăpugiu de Jos, unde un localnic în vârstă de 70 de ani, Vasile Muntean, aşteaptă de ani de zile să fie despăgubit – pentru câţiva metri pătraţi “furaţi” de autostradă – cu un leu, respectiv 13 lei.

Situaţie ridicolă, raportată la sumele imense date companiilor care se ocupă de lucrările la autostradă. Şi implică un pericol. Expropriaţii s-ar putea adresa unor instanţe europene superioare, cum e Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care se ştie că este foarte sensibilă la probleme legate de proprietate. Caz în care lucrările ar putea fi întrerupte, sau Statul ar avea de plătit despăgubiri mult mai mari decât cele pe care le are de achitat în prezent.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro