Despăgubiri neachitate după trei ani de la expropriere, la autostrada Lugoj – Deva

Autostrada Lugoj-Deva Foto ActualitateaPe lângă pasajele pentru urşii inexistenţi în zonă şi contestaţiile care au durat mai mult decât lucrările propriu-zis, autostrada Lugoj – Deva 2 s-a remarcat şi printr-o politică originală legată de exproprieri. Proprietari care şi-au pierdut terenurile, şi unii, chiar casa, în urma exproprierilor, aşteaptă despăgubirile şi acum, după trei ani de la hotărârea de guvern ce reglementa exproprierea terenului.

 

Lăsaţi în drum şi fără bani

Dacă în Timiş, s-au rezolvat, în mare, exproprierile aferente tronsonului de autostradă Lugoj – Deva, deşi chiar şi pe plan local există încă dubii cu privire la valorile de expropriere, în Hunedoara, în localitatea Şoimuş, de exemplu, sunt familii care trăiesc cu teama că vor rămâne pe drumuri. Asta, după ce Statul le-a expropriat doar teoretic locuinţele şi terenurile, fără să plătească nici acum despăgubiri, după trei ani de la publicarea hotărârii de guvern ce oficializa preluarea pământului. Au fost, însă, atenţionaţi că vor fi dati afară din case dacă nu pleacă la timp…

Expropriaţii susţin că reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri Naţionale şi Austostrări le-au transmis că sumele pentru despăgubiri au fost stabilite de experţi, iar procedura de deblocare a acestor despăgubiri este în curs de derulare.

Pe traseul autostrăzii Lugoj – Deva sunt şi situaţii antologice, cum e cea din comuna hunedoreană Lăpugiu de Jos, unde un localnic în vârstă de 70 de ani, Vasile Muntean, aşteaptă de ani de zile să fie despăgubit – pentru câţiva metri pătraţi “furaţi” de autostradă – cu un leu, respectiv 13 lei.

Situaţie ridicolă, raportată la sumele imense date companiilor care se ocupă de lucrările la autostradă. Şi implică un pericol. Expropriaţii s-ar putea adresa unor instanţe europene superioare, cum e Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care se ştie că este foarte sensibilă la probleme legate de proprietate. Caz în care lucrările ar putea fi întrerupte, sau Statul ar avea de plătit despăgubiri mult mai mari decât cele pe care le are de achitat în prezent.

Florin Gheorghe Foto AdevarulÎn ultimele luni, au fost transmise Ministerului Transporturilor mai multe interpelări legate de aceste situaţii aberante. “Sunt sute de români care au fost expropriaţi pentru cauză de utilitate public, în vederea realizării unor lucrări de infrastructură rutieră, însă despăgubirile aferente nu au fost virate în conturile beneficiarilor, chiar dacă actele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Mai mult, chiar dacă unii cetăţeni au fost expropriaţi de mai bine de doi ani, ei figurează în continuare la administraţiile financiare locale şi sunt chemaţi să onoreze taxele şi impozitele locale pentru terenurile pentru care nu mai sunt proprietari”, se arăta într-un dintre aceste interpelări, semnate de deputatul Florin Gheorghe.

Răspunsul Ministerului Transporturilor, prin vocea ministrului Ioan Rus, a fost că activitatea instituţiei pe care o conduce a fost restructurată, iar CNADNR a fost supus unui transfer de autoritate, caz în care informaţiile solicitate nu erau disponibile de la minister.

“Nu e prima oară când, la întrebări concrete, ni se răspund nişte chestiuni generale, inutile. Dacă aşa consideră un minister că poate trata o interpelare parlamentară, ce s-ar mai putea spune? Am purtat ulterior discuţii pe această temă cu reprezentanţi ai Guvernului şi mi s-a transmis acelaşi lucru: că se încearcă să se reglementeze situaţia. Dacă fiecare funcţionar din ministerul cu pricina şi-ar fi făcut treaba aşa cum trebuie, şi nu ar mai fi existat această stare de «lasă-mă, să te las», lucrurile ar fi stat altfel acum”, ne-a declarat deputatul Florin Gheorghe.

Nelămuriri şi în Timiş

Lucrurile în ceea ce priveşte exproprierile pentru tronsonul de autostradă Lugoj – Deva, mai precis cu privire la valoarea acestora, nu au fost clarificate nici în Timiş. Grila despăgubirilor oferite de CNADNR în contul terenurilor expropriate în Timiş pentru construirea tronsonului de autostrada Lugoj – Deva a ajuns în atenţia instanţelor de judecată, după ce proprietarii au reclamat preţurile foarte mici primite de la Stat.

Pe rolul Tribunalului Timiş sunt înregistrate 150 de dosare care au ca obiect revendicarea a unor sume de ordinul milioanelor de lei de la CNADNR, în timp ce la Curtea de Apel sunt 62 de dosare în care soluţiile instanţelor de fond au fost contestate. Marea problemă remarcată era că preţurile diferă foarte mult de la o comună la alta, deşi categoriile de teren erau aceleaşi.

Printr-o petiţie transmisă  Ministerului Transporturilor şi apoi Departamentului pentru Infrastructură şi Investiţii Străine, în urmă cu doi ani, mai mulţi locuitori din comuna Traian Vuia, proprietari ai unor loturi de teren supuse exproprierii pentru realizarea autostrăzii Lugoj – Deva, reclamau modul în care s-a realizat evaluarea terenurilor în vederea exproprierii. „După ce, în principiu, cetăţenii au fost de acord cu exproprierea terenurilor pentru cauza de utilitate publică, promiţându-li-se ca sume de despăgubire 3,5 – 4,5 euro pe metru pătrat, au avut surpriza neplăcută să le fie comunicată suma de 1,10 – 1,15 euro pe metru pătrat drept despăgubire, în condiţiile în care terenurile expropriate din comuna vecină, Bethausen, au preţuri de 3,5 euro pe metru pătrat, şi în condiţiile în care terenurile sunt la fel, lipite unele de altele”, se arăta în respectiva petiţie.

Răspunsul primit nu a lămurit mare lucru. S-a precizat că baza calculului valorii este reprezentată de expertizele întocmite şi actualizate de Camerele Notarilor Publici şi că valoarea de despăgubire pentru terenurile din Bethausen ar fi sensibil egală cu cea din Traian Vuia.

Partea interesantă este că structura căreia i s-a adresat petiţia, aflată în subordinea Guvernului şi condusă pe atunci de fostul ministru Dan Şova, îi sfătuia pe toţi cei nemulţumiţi să se adreseze instanţei, precizând că “expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termenul general de prescripţie, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator”. Recomandare ciudată, în condiţiile în care proprietarii aveau, oricum, acces la justiţie, cu sau fără recomandarea respectivii structuri, şi s-au adresat Guvernului tocmai pentru că putea ancheta exproprierile. În plus, CNADNR nu duce lipsă de procese şi ar fi trebuit să evite propagarea unor litigii noi.  

Nemulţumiri există şi în privinţa ritmulului derulare al lucrărilor.

Bogdan Timpau Foto Gazeta de dimineataLucrările se derulează extrem de încet. Din păcate, am constatat că se lucrează mai mult pe banii subcontractanţilor pentru că plata lucrărilor se face la 60 de zile, iar firmele contractante, dacă sunt mici, nu au puterea să suporte din banii lor un volum foarte mare de lucrări, pentru ca să aştepte apoi decontarea de la CNADNR. Aşa că, dacă o astfel de firmă îşi permite să plătească doar zece oameni, nu 30, cum ar fi normal, şi construcţia decurge într-un ritm lent”, ne-a declarat deputatul hunedorean Bogdan Ţîmpău.

Acesta a mai realizat interpelări legate de misterioase pasaje pentru urşi de pe tronsonul aceleiaşi autostrăzi, care nu au fost cuprinse în devizul iniţial al lucrării şi au complicat ulterior derularea investiţiei.

Construcţie pe bucăţi

autostrada-timisoara-lugojNici pe segmentul care leagă Timişoara de viitoarea autostradă Lugoj – Deva nu lipsesc problemele. Ministerului Transporturilor i s-a cerut în mod oficial să-şi mobilizeze Corpul de Control pentru a verifica raportul prestaţii – costuri în ceea ce s-a realizat până acum pe lotul 2 al autostrăzii Timişoara – Lugoj. Răspunsul oficial a fost că se lucrează şi că, până acum, problemele au fost generate doar de contestaţii. Care pot fi însă imputabile şi CNADNR, pentru că au existat şi situaţii în care, în urma acestor contestaţii, s-a impus reluarea unor procedure de atribuire.

Orizontul de finalizare al acestui lot 2 din autostrada Timişoara – Lugoj a fost estimat la începutul anului 2016. Lotul 2 al autostrăzii Timişoara – Lugoj va avea 25,6 kilometri şi va face conexiunea dintre două loturi aflate deja în funcţiune: Timişoara – Izvin şi Lugoj – Traian Vuia. Lucrarea va avea 15 pasaje şi zece poduri şi podeţe. Pentru acest proiect, CNADNR a alocat in 2014 suma de 251,7 milioane de lei.

Primul tronson al Autostrăzii Timi­şoara – Lugoj, de 9,5 kilometri, a fost deschis circulaţiei în octombrie 2012, stârnind amuzamentul multor şoferi care au botezat-o cea mai scur­tă autostradă din lume. 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro