Anul 2017 în Educație a fost marcat de populismul măsurilor propuse și de absența unei viziuni viabile și coerente pe termen lung, acuză deputatul liberal Marilen Pirtea. Avertizând că politizarea trage Cercetarea în zona mediocrității, iar deficiențele manageriale slăbesc calitatea actului educational, în preuniversitar.

Deputatul PNL de Timiș Marilen Pirtea acuză Guvernul că, în 2017, a ales să ignore adevăratele priorități ale educației, preferând măsurile cu impact pe termen scurt, populiste, în aceeași notă în care a fost scris și programul de guvernare.

Anul 2017, reamintește Marilen Pirtea, secretarul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților și coordonator al Comisiei de Educație, Cercetare, Tineret și Sport a PNL, a fost marcat de problema manualelor unice, iar deciziile aferente acestui context au condus la agravarea stării de fapt. „Interzicerea tuturor materialelor auxiliare, adică a culegerilor suplimentare (inclusiv a Gazetei Matematice) sub amenințarea «sesizării organelor de stat abilitate», nu a fost nici pe departe o soluție salvatoare. Iar când tot mai multe voci au sesizat inepția acestei decizii, factorii ministeriali au revenit asupra ei”, afirmă deputatul liberal.

Acesta mai spune că agravantă pentru criza manualelor a fost și bulversarea generată de manualul unic pentru clasa a V-a, o decizie pripită menită să acopere prin acest compendiu primele două luni de activitate didactică, „măsură prin care s-a încercat desființarea «mafiei manualelor alternative», cu rezultate modeste”.

Subfinanțarea, mai spune Marilen Pirteea, este semnul permanentei crize a Educației: „Dincolo de toate ariile de cuprindere și a situațiilor problematice și discutabile în activitatea Ministerului Educației Naționale, rămâne absolut reală de-a lungul anilor problema subfinanțării, în 2017 ministerul având o alocație bugetară de doar 3.1% din PIB, în loc de 6%, procent stabilit legal. În acest context, declararea educației drept factor strategic de dezvoltare, așa cum apare în cadrul programului de guvernare, rămâne un simplu slogan fără orizont de realizare.”

O altă problemă pe care o afuce în atenție deputatul Marilen Pirtea este politizarea Cercetării, domeniu strategic pentru dezvoltarea sustenabilă: „Și acest capitol este generos abordat în programul de guvernare, cu cinci tipuri de măsuri distincte, cumulând 30 de acțiuni punctuale. În realitate, departe de bunele intenții asumate pentru acest domeniu într-un mod generic (din nou, fără detalierea unor termene și a unor sume concrete), cercetarea rămâne în zona mediocrității atâta vreme cât se politizează funcționarea unor structuri menite să asigure neutralitate și transparență în domeniul cercetării.”

Circulara transmisă în 31 ianuarie 2017, privind anularea ședințelor de a doua zi, reamintește deputatul liberal, a rămas un exemplu de eroare indusă prin presiuni politice, atunci fiind vizată activitatea celor patru foruri consacrate, cu putere de decizie în alocarea finanțării proiectelor de cercetare: Consiliul Național al Cercetării Științifice, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare și Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare. „La aproape un an de la gestul fără precedent de presiune politică în administrarea resurselor cercetării, funcționarea acestor organisme nu a revenit complet la normal”, subliniază Marilen Pirtea.

Acesta acuză și lipsa de viziune în domeniile sportului și tineretului. La un an de la câștigarea alegerilor, problematica aferentă sportului se află într-o zonă de inconsistență a proiectelor și măsurilor guvernamentale, statisticile medicale ridicând tot mai multe semnale de alarmă cauzate de incidența problemelor medicale cauzate de obezitate și afectarea stării de sănătate datorită sedentarismului, avertizează Marilen Pirtea.

Programul de guvernare, adaugă el, face o gravă eroare ignorând evoluția populației României în ultimii ani, care, conform datelor oferite de INSSE, a cunoscut un vârf de natalitate atins în 2013 pentru mediul urban.

„Este cel puțin bizară înscrierea în programul de guvernare a obiectivului de construire a 2500 de creșe, grădinițe și unități after-school, în condițiile în care acest vârf demografic va ajunge în 2018 la școală și va exercita o presiune reală pe capacitatea de școlarizare. De asemenea, se constată o redresare demografică a natalității în mediul urban și pentru intervalul 2005-2009, adică exact pentru cohorta care se află în prezent la gimnaziu, segment de elevi ce nu se află în prioritățile guvernanților privind dezvoltarea infrastructurii”, declară Marilen Pirtea.

O astfel de abordare a proiectului de țară în domeniul educației, cercetării, sportului și tineretului, avertizează deputatul PNL, este una politizată, abordare a cărei notă definitorie este dată de populismul măsurilor propuse și de absența unei viziuni viabile și coerente pe termen lung.