Campania electorală din toamna lui 2012 a constituit prilej pentru politicienii U.S.L. să se alinieze sub stindardul unor proiecte generoase, prezentate atunci drept vârfuri de lance ale ofertei electorale. Una dintre promisiuni viza regionalizarea. La aproape un an de la alegeri, acest proiect a rămas în faza de conceptualizare iniţială. Deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu lansează acum acuze de politicianism şi de “camelionism” la adresa colegilor de alianţă.

Recent, de la tribuna Parla­men­tului, deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Grindeanu a indicat acuzator înspre colegii din alianţa de guvernare, pe care i-a făcut responsabili, din pricina atitudinii lor inconsecvente şi a ceea ce a catalogat a fi “pasul piticului ezi­tant”, pentru stagnarea proiectului re­gionalizării, proiect pe care îl cata­lo­ghează a fi vital pentru dezvoltarea României. Sorin Grindeanu susţine că actuala formă de organizare admi­nistrativ-teritorială a României este “anacronică şi nefuncţională”, iar nu­mărul de unităţi administrative de la nivel naţional, 3180, este comparabil cu cel din ţări precum Franţa, Ger­mania sau Spania, în condiţiile în care suprafaţa acestora şi numărul de lo­cuitori sunt de două – trei ori mai mari.

“Această fragmentare adminis­tra­tivă exagerată este consumatoare de resurse şi, din motive birocratice, nu asi­gură unitar servicii comunitare ele­mentare: iluminat public, cură­ţe­nie, dru­muri, şcoli, spitale”, mai de­clara de­pu­tatul Sorin Grindeanu, în Parlament.

Acesta invocă necesitatea renun­ţării la discursurile politicianiste, ple­dând pentru materializarea regionali­zării, “pentru a avea un stat care să funcţioneze pe baze corecte şi stabile, transparente, responsabile, compe­titive şi eficiente”.

În plus, Sorin Grindeanu reclamă “camelionismul” (am respectat grafia – n.r.) unora dintre partenerii de alianţă, despre care lasă să se înţeleagă că nu ţin pasul cu ritmul cadenţat al P.S.D. şi atenţionează că “teoria haosului func­ţionează până şi în politică. Instabili­ta­tea face ca anticiparea efectelor pe ter­men lung să fie imposibilă”, iar Româ­nia poate pierde astfel şansa istorică de a deveni un stat european modern.

Senatorul P.N.L. Petru Ehegartner: “Dacă partenerul de alianţă e domnul Băsescu, atunci amânarea i se datorează aliatului”

Contactat telefonic pentru a oferi un punct de vedere pe marginea declaraţiei lui Sorin Grindeanu, senatorul P.N.L. de Timiş Petru Ehegartner afirmă că nu ştie „la care partener de alianţă s-a referit domnul deputat Grindeanu” şi a adăugat că, „dacă domnul Băsescu e partenerul de alianţă, atunci da, amânarea regio­nalizării i se datorează aliatului”. Se­natorul liberal şi-a argumentat decla­raţia prin aceea că regionalizarea ca proces „a fost decalată din pricina nemodificării Constituţiei”, chestiune despre care a subliniat că nu i se poate imputa P.N.L-ului.

Referitor la dezbaterea legată de legea descentralizării administraţiei publice, Petru Ehegartner afirmă că nu ştie să fi fost sincope de niciun fel pe acest subiect: „Au fost dezbateri, iar marea majoritate a problemelor care au fost ridicate şi-au găsit soluţia”.

Senatorul liberal a evocat în context faptul că, în ce priveşte proiectul de lege a descentralizării asupra căruia s-a convenit deja, Gu­vernul a anunţat că intenţionează să îşi asume răspunderea în cursul lunii noiembrie.     

Proiectul regionalizării, declaraţii politice, bâlbe şi răzgândiri

Declaraţia politică a deputatului Grindeanu intervine în contextul în care în ultimele două luni numeroase au fost bâlbele şi mesajele contra­dictorii care au răzbătut public dinspre cei doi coordonatori pe probleme de regionalizare ai grupurilor de lucru din P.S.D. şi P.N.L., vicepremierul Liviu Dragnea, respectiv prim-vicepreşe­dintele liberal Klaus Iohannis.

La începutul lunii octombrie, Iohannis opina, citat de Mediafax, că “nu va exista regionalizare, nici anul acesta, nici în 2014”, pentru că este puţin probabil că se va modifica Consti­tuţia şi că P.N.L. admite necesitatea regionalizării de dragul modernizării administrative, pe care o consideră utilă, dar nu şi cea a regionalizării “de dragul fondurilor europene”.

Din partea coordonatorului grupu­lui de lucru al P.S.D., vicepremierul Liviu Dragnea, mesajele au fost însă cel puţin contradictorii. Dacă în luna septembrie, vorbea despre blocarea dezvoltării ţării în cazul în care reorga­nizarea administrativ-teritorială nu se va materializa, în debutul lunii oc­tombrie evoca posibilitatea unei “regio­nalizări preliminare”, care prevedea, potrivit proiectului conceput de P.S.D. şi înaintat spre analiză P.N.L., înfiin­ţarea unor Consilii de Dezvoltare Regională, echivalente unor instituţii preliminare regiunilor, care ar urma să beneficieze de un statut juridic distinct, până când noţiunea de regiu­ne va fi inclusă în Constituţie.

Potrivit declaraţiilor lui Liviu Dragnea, structura Consiliilor de Dezvoltare Regională ar urma să se suprapună configuraţiei judeţelor care prin asociere vor forma o regiune, astfel încât să fie realizată continui­tatea în derularea programelor prin fonduri europene. Tot conform pro­punerii din proiectul avansat de vice­premierul Dragnea, Consiliile de Dez­voltare Regională ar urma să benefi­cieze de posibilitatea de a gestiona fonduri bugetare, printr-o modificare a legii administraţiei publice.

După ce s-a consumat şi termenul limită de 15 octombrie, avansat pentru a obţine din partea colegilor de alianţă un punct de vedere pe marginea pro­iectului în forma propusă de P.S.D., Liviu Dragnea a admis, la final de octombrie, că abordarea U.S.L. faţă de regionalizare este diferită în acest moment faţă de începutul anului şi că, în noua viziune a U.S.L., anul 2014 va fi utilizat pentru a crea cadrul insti­tu­ţional al regionalizării în limitele aflate în vigoare: “Sper ca (…) anul viitor să fie anul în care toate instituţiile pu­blice, toţi actorii locali, toţi funcţionarii să începem să învăţăm să gândim regional, să creăm cadrul institu­ţio­nal şi anul 2014 să fie anul de pregătire a viitoarei regionalizări adminis­tra­tive”.