Deputat PNL Marilen Pirtea: „Unu din trei copii trăiesc sub pragul sărăciei”

Sursă foto: Salvaţi Copiii România

În privința condițiilor de viață ale copiilor, România se gândeşte la viitor de pe ultimul loc în Europa, atrage atenţia deputatul PNL Marilen Pirtea.

 

Cel mai recent raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România şi Avocatul Poporului asupra situației socio-economice a copiilor și a drepturilor acestora în România arată că, în ultimii ani, condițiile de viață ale copiilor nu s-au îmbunătățit. Din contră.

Deși mai multe guvernări succesive au clamat importanța acordată protecției drepturilor copiilor, iată că ocupăm ultimul loc în Europa în privința indicatorilor care definesc situația copiilor. Progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt nesemnificative (în privința ratei mortalităţii infantile, protecţiei împotriva violenţei, combaterii sărăciei, sistemului de protecţie), sau chiar inexistente (în educaţie, protecţie medicală, protecţia copiilor cu dizabilităţi). În cazul unor categorii specifice, condiţiile de viaţă şi de accesibilitate la servicii s-au agravat, așa cum s-a întâmplat în cazul copiilor de etnie romă şi a copiilor cu dizabilităţi, arată raportul, evoluții pe care suntem obligați să le considerăm foarte grave”, apreciază deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Acesta subliniază că raportul Organizației Salvați Copiii România arată că 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – aceata fiind cea mai ridicată rată din UE, care înregistrează o medie este de 5,9% pe acest indicator , iar mai mult e 32%, adică unu din trei copii, trăiesc sub pragul de sărăcie, „procent ce include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de cota de 60% din venitul mediu la nivel naţional, echivalând cu un venit de sub 616 lei/persoană/lună, incluzând prestaţiile sociale”.

Deputatul liberal mai atrage atenţia că şi mortalitatea în rândul copiilor din România este foarte crescută, ceea ce plasează România pe primul loc în UE (61 la 100.000 copii şi adolescenţi 0-19 ani, în timp ce media UE a fost este de 31 la 100.000 copii).

O altă mare problemă este scăderea numărului de elevi, în ultimii zece ani, un fenomen care s-a accentuat, în anul şcolar 2017-2018 fiind înscriși cu 350.000 de elevi mai puțin față de anul şcolar 2009-2010. Explicațiile, spune Marilen Pirtea, sunt legate de scăderea populaţiei, amplificarea fenomenului migraţiei şi diferenţele de infrastructură şcolară dintre mediile de rezidenţă urban și rural.

Îngrijorătoare, atrage el atenţia, este şi menținerea ratei abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, cu o rată dublă în rural față de urban: „În anul școlar 2016-2017, învățământul primar și gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban și 2.3% în rural.”

Alarmante sunt şi dificultățile întâmpinate în dezvoltarea fizică și psihică a copiilor, generate de cazurile de abuzuri și neglijare. Marilen Pirtea subliniază că e vorba de aproape 15.000 de cazuri de abuz și neglijare raportate de către DGASPC-uri în 2018, cu observația, însă, că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, din cauza neraportării oficiale către instituțiile în drept.

Deputtaul liberal spune că se constată şi o gravă incidență a neșcolarizării copiilor cu dizabilități, care este de şapte ori mai mare decât în rândul populației generale: „Din 65.731 de copii cu dizabilități, mai mult de 6.000 cu vârsta de peste 5 ani nu sunt înscriși în nicio formă de învățământ”.

Constatările din acest Raport asupra respectării drepturilor copiilor în România, redactat de Salvați Copiii România și Avocatul Poporului, mai spune deputatul Marilen Pirtea, oferă o imagine precisă a inegalităților de mediu rezidențial rural-urban, dar și de stare familială, care formează un context deosebit de neprielnic bunei dezvoltări a copiilor: „În condițiile în care sporul natural demografic este negativ, cohortele anuale de nou-născuți fiind tot mai reduse numeric, periclitarea condițiilor normale de viață, educație și sănătate a copiilor se constituie într-un risc strategic de țară, pe care suntem obligați să-l luăm în calcul pentru alocările bugetare și proiectele de guvernare, măcar de acum înainte.”

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis