Deputat PNL Marilen Pirtea: „Ţintele educaționale asumate de România prin Strategia europeană 2020, fixate sub media UE, nu sunt atinse”

Părăsirea timpurie a școlii este cauzată și de analfabetismul funcțional, declară Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de Educație a PNL. În atare situaţie, avertizează acesta, Guvernarea PSD-ALDE vrea noi experimente în Educație.

 

„Cele trei ținte educaționale asumate de România în cadrul Strategiei europene 2020 nu sunt încă atinse, chiar dacă sunt fixate sub media obiectivelor asumate în ansamblul țărilor componente ale UE”, spune deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților şi coordonator al Comisiei de Educație a PNL.

Cele trei obiective, cuantificabile și minimale pentru o reformă profundă a școlii românești, mai spune el, sunt investirea a 1% din PIB în cercetare și dezvoltare, reducerea ratei abandonului școlar la maximum 11,3% şi creșterea la cel puțin 26,7% a procentului celor cu diplome de învățământ superior, în cadrul populației de referință cu vârste de 30-34 de ani.

Faptul că suntem mult în afara acestor obiective echivalează cu un eșec de proporții a efortului de transformare a sistemului nostru de învățământ, o concluzie care arată foarte limpede că deciziile pripite care se iau acum în ministerul de resort, cu privire la puhoiul de schimbări prevăzute pentru Legea Educației Naționale, merg în sens contrar față de nevoile din școlile noastre”, atrage atenţia deputatul liberal.

Acesta mai spune că, în loc să obțină reducerea ratei abandonului școlar la maximum 11%, România se situează la 18%, principalele cauze, explică el, fiind reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numărul copiilor ce migrează temporar, alături de părinți, în alte state UE, dar și de analfabetismul funcțional.

Experții educaționali arată prin exemplificări faptul că, din păcate, în școlile noastre accentul cade pe conținut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la școală (prin migrație temporară) timp de patru luni, nu poate fi tratat la clasă așa cum sunt tratați ceilalți elevi. Inadaptarea activităților de la clasă în raport cu nevoile elevilor favorizează suprasaturarea elevilor și balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului funcțional. Elevii care nu se simt motivați de activitățile de la clasă au tendința de a neglija tot mai mult învățarea și de a se complace într-o stare de analfabetism funcțional”, explică deputatul Marilen Pirtea.

Acesta avertizează că o nouă intervenție asupra Legii Educației Naționale, anunțată și de către ministrul Ecaterina Andronescu – care a amintit de faptul că se pregătesc trei noi legi (pentru preuniversitar, universitar și pentru statutul personalului didactic) – împinge absurdul către cote greu de atins până acum în Ministerul Educației.

„Trebuie să o spunem cât se poate de clar, părăsirea școlii de către elevi este un fenomen care are cote alarmante și nu se explică pe baza unui singur factor. Sunt o multitudine de factori implicați, care au determinat amploarea de azi a fenomenului: migrația, nivelul de pauperitate și dezavantajele culturale ale familiilor, dar și analfabetismul funcțional al elevilor, împreună se constituie într-o suită de cauze cu impact semnificativ pentru abandon. Cât timp nu vom lua măsuri concrete și specifice, orientate spre elevi, pentru ca să reducem analfabetismul funcțional, nu vom avea rezultate în sensul scăderii ratei de abandon școlar”, subliniază Marilen Pirtea.

Acesta mai spune că treapta cea mai sensibilă este la trecerea dinspre gimnaziu spre liceu, mai ales pentru elevii ce aparțin grupurilor vulnerabile, din zonele rurale: „Pentru acești elevi, orientarea către urban, acolo unde se află majoritatea liceelor și școlilor profesionale, este deosebit de dificilă, din cauza inegalităților de venituri și a șanselor inegale de acces la condiții de locuire, transport, informare sau de acces la utilități sportive de nivel standardizat.”

Aceste valuri de inegalități, adaugă deputatul liberal, ar trebui depășite prin intervenția cu ajutorul programelor de susținere individuală și personalizată a elevilor. „De asemenea, măsurile de reformă ar fi firesc să fie sprijinite, complementar, prin creșterea nivelului de bugetare a domeniului de cercetare-dezvoltare, peste actualul nivel mediocru de 0,5% din PIB, dar și prin suplimentarea numărului de locuri finanțate public pentru universități, pentru ca să reușim o planificare realistă a diminuării deficitului actual al populației cu studii superioare (24,6% în 2018, pe segmentul 30-34 de ani, față de ținta de 26,7%, asumată prin strategia Europa 2020)”, conchide liberalul Marilen Pirtea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro