Deputat PNL Marilen Pirtea: „România înregistrează cel mai mare deficit semestrial din ultimii șapte ani”

Deficitul bugetar înregistrat după primul semetru al anului s-a accentuat, depășind pragul de 1,6% din PIB, şi asta, pe fondul lipsei de performanțe în colectarea veniturilor la buget, situate sub ritmul de creștere al economiei și sub nivelurile programate, dar și pe fondul unor cheltuieli mai mari, aflate mult peste plafonul programat, acuză deputatul PNL Marilen Pirtea.

 

Lăsând la o parte orice interpretare politică, situația bugetară la sfârșitul primului semestru al anului 2018 este deosebit de îngrijorătoare, fiind cel mai mare deficit semestrial înregistrat în ultimii șapte ani, din 2011 până în prezent. Ritmul de creștere a deficitului de la 0.88% din PIB, cât era în luna mai (8 miliarde lei), la 1,61% din PIB, în luna iunie (15 miliarde lei), este un semnal extrem de grav cu privire la lipsa de sustenabilitate a construcției bugetare actuale”, explică Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiş şi secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

Acesta mai spune că cifrele comparative corespunzătoare primului semestru din anii 2016, 2017 și 2018 arată că în prezent Statul cheltuie mai mult decât își permite și colectează mai puțin decât trebuie: „Analizând execuția bugetară, observăm că veniturile fiscale au scăzut permanent în ultimii ani, în pondere din PIB. Acest indicator, care arată fidel capacitatea Statului de a colecta impozite pe venit și profit, TVA, accize și alte taxe, ne indică faptul că Statul a colectat în primul semestru din 2015 69 miliarde lei (9,7% din PIB), 68,7 miliarde lei în 2016 (9,1% din PIB), 68 miliarde lei în 2017 (8,3% din PIB) și 68 miliarde lei în 2018 (7,3% din PIB).”

Relevanța ponderii acestor venituri fiscale în PIB, explică Marilen Pirtea, este importantă, întrucât este insuficient să comparăm doar cifrele absolute ale impozitelor colectate, în condițiile în care, în 2015, PIB-ul a fost de 760 de miliarde lei, iar în prezent este estimat la 930 de miliarde lei. „Este o creștere de 22,5% a PIB-ului estimat pentru 2018 față de cel realizat în 2015, în timp ce veniturile fiscale sunt în stagnare, în cifre absolute. Într-adevăr, în perioada 2015 – 2018 au existat mai multe schimbări ale cotelor TVA și ale impozitării, dar colectarea trebuia să crească, așa cum ne spune principiul macroeconomic al curbei Laffer despre veniturile fiscale corelate nivelului de impozitare, mai ales în condițiile creșterii exponențiale a consumului”, declară deputatul liberal.

Acesta mai spune că și în privința veniturilor provenite din fonduri europene, cele care e normal să evolueze ascendent de la un an la altul în cadrul unui ciclu de programare de șapte ani, se înregistrează o valoare de 6,8 miliarde lei, mult sub ținta de 20 de miliarde lei, fixată de Guvern prin bugetul de stat pe 2018.

În privința cheltuielilor publice, afirmă Marilen Pirtea, creșterile sunt semnificative în câteva capitole sensibile: cheltuielile de personal au crescut de la 25 miliarde lei în 2015 (3,5% din PIB) la 41 miliarde lei semestrul unu al acestui an (4,4% din PIB). La asistență socială este  aceeași situație: 37 miliarde, în primul semestru din 2015 (5,2% din PIB), iar în 2018, 50 de miliarde lei (5,4% din PIB), un procent care, estimează deputatul PNL, va crește până la sfârșitul anului.

„Nimeni nu contestă faptul că oamenii merită salarii și pensii mai mari, dar aceste creșteri trebuie compatibilizate cu mersul economiei. Salariile reale, corelate contribuției personale, nu se pot da prin HG-uri, fără legătură cu economia, cu productivitatea, fără un minim de coerență decizională”, declară Marilen Pirtea.

În același timp, mai spune el, nu pot fi majorate salariile și pensiile la nesfârșit, fără să se facă nimic pentru infrastructură, pentru domeniul educației, pentru sănătate: „Cetățenii nu așteaptă doar salarii și pensii, ci și servicii de calitate în educație și sanătate, iar faptul că distanța de la Timișoara la București se parcurge într-o zi cu mașina sau trenul este o dovadă dintre cele mai clare a lipsei de calitate în serviciile și infrastructura publică, indiferent că vorbim de cea rutieră sau de cea feroviară. Pe calea ferată se circulă astăzi chiar mai încet decât pe vremea regelui Carol al II-lea.”

Lipsa de calificare și competentență a actualei guvernări este evidențiată de cifre ce nu pot fi cosmetizate, mai spune deputatul Marilen Pirtea: „Aceste cifre spun un lucru cert: ANAF-ul a pierdut frâiele colectării. Probabil că domnii Mișa și Teodorovici sunt tentați, în realitate, doar de găsirea unei căi ușoare prin care să treacă ANAF-ul în mâna baronilor locali, din nou. Este evident că nici Curtea de Conturi nu va scăpa de această subordonare politică, precum și alte instituții vitale, ce urmează să treacă în mâna baronilor politici. Consecința deprofesionalizării și politizării excesive a instituțiilor statului se va traduce, mai devreme sau mai târziu, în sărăcie pentru români”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro