Proiectul Ministerului Educației numit „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED) are mai multe probleme fundamentale de concept și de conținut şi contrazice tendințele internaționale de succes privind abordarea diferențiată, atrage atenţia deputatul PNL Marilen Pirtea.

Abordarea centralistă a proiectul Ministerului Educației, „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED), este depășită dacă e raportată la bunele practici în domeniu, spune deputatul PNL de Timiş Marilen Pirtea. Mai mult, atrage el atenţia, implementarea riscă să fie defectuoasă, adăugând: „Culmea este că și unii lideri marcanți ai PDS înțeleg asta, dar lucrurile merg mai departe în aceeași direcție, spunându-ne că le pasă de educație.”

„În primul rând, nu avem nevoie de un curriculum excesiv de unitar (cu un trunchi comun peste 93%). Profesorii au nevoie de curriculum diferențiat, la decizia școlii, pentru a putea insera discipline specifice, pentru a adapta metodele și conținuturile la nevoile elevilor”, declară deputatul liberal. Subliniind că, în acest moment, în România, profesorii au liberate de decizie pentru doar o oră pe săptămână, maximum două, în cazul celor care predau la liceu. Asta în timp ce, la nivel internațional, tendința este de creștere a curriculumului la decizia școlii până spre 25%.

„Adaptarea procesului educativ la nevoile, interesul și potențialul real al elevilor este recomandabilă, față de abordarea tuturor într-o manieră unitară. Diferențele sociale și culturale trebuie abordate la nivel local, de către managementul școlii și al inspectoratului școlar, și pentru asta avem nevoie de o pondere mai mare a curriculumului la decizia școlii”, mai spune Marilen Pirtea.

Un alt semn de întrebare pe care îl ridică acest proiect al MEN este excluderea din ecuaţie a principalelor centre de expertiză în științele educației, în contextul în care proiectul se bazează pe 900 de formatori. „Instruirea personalului didactic este una dintre cele mai importante măsuri de dezvoltare a unui sistem de învățământ. Este surprinzător că niciuna din marile universități de tradiție ale țării, cu școli doctorale în domeniul educației și/sau expertiză internațională recunoscută, nu este implicată în acest proiect. Excluderea principalelor centre de cunoaștere în domeniu din parteneriatul proiectului ridică mari semne de întrebare referitoare la motivațiile din spatele acestuia”, declară Marilen Pirtea.

Acesta susţine că prezența experților finlandezi în proiect („Câți, care, cu ce expertiză?”) pare mai degrabă un paravan, o încercare disperată de legitimare a unui proiect gândit strâmb.

„Aceștia vor fi implicați în instruirea cadrelor didactice, însă instruirea se face pentru implementarea unui curriculum la care finlandezii nu au avut nicio contribuție și pe care nu au cum să-l cunoască. Mă întreb cum se vor adapta experții finlandezi la o realitate complet diferită de cea în care lucrează ei și, mai ales, din ce motive au acceptat un astfel de rol?”, explică Marilen Pirtea. Adăugând că scopul declarat al proiectului este acela de a forma cadrele didactice pentru implementarea curriculumului național existent, aflat în implementare. „Se motivează că avem un curriculum reformat, dar cadrele didactice nu sunt pregătite să-l implementeze așa cum a fost gândit. Dacă așa stau lucrurile, cum pot contribui eficient la acest scop, experți internaționali care nu cunosc curriculumul în cauză și nici sistemul românesc?”, întreabă public deputatul PNL.

Acesta mai spune că, așa cum a fost el gândit, proiectul arată mai degrabă ca o schemă asupra căreia pot plana acuzații ce fac referire la sifonarea banilor decât ca un proiect de dezvoltare a învățământului. Miza, atrage atenţia Marilen Pirtea, este însemnată: 42 milioane de euro, valoarea totală a proiectului: „Însă banii nu sunt tot. Problema fundamentală este că printr-un astfel de proiect, care include în grupul țintă 55.000 cadre didactice, MEN se joacă și cu puținele șanse pe care le avem ca țară pentru un viitor bazat pe cunoaștere, bazat pe un învățământ de calitate.”