Deputat PNL Marilen Pirtea: „Noul examen de bacalaureat, relevant pentru evaluarea competențelor-cheie promovate în Uniunea Europeană”

Sursă foto: PNL Timiş

Proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în dezbatere publică în această perioadă, propune o restructurare semnificativă a examenului de bacalaureat susținut de elevi la finalizarea studiilor liceale, declară deputatul liberal Marilen Pirtea.

 

„Experiența europeană arată că universitățile pot organiza un examen valid de admitere, cu sau fără luarea în considerare a rezultatelor obținute de elevi la examenul de bacalaureat. Un examen de bacalaureat trebuie, în primul rând, să fie obiectiv și relevant pentru a verifica măsura în care școala, până la absolvirea studiilor liceale, a reușit să pregătească elevii pentru viață”, declară deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, președinte al Comisiei de Educație și Cercetare a PNL.

Potrivit acestuia, relevanța examenului de bacalaureat implică verificarea validă a nivelului de autonomie al absolvenților de liceu, capacitatea lor de a înțelege ce se întâmplă în societate, gândirea lor critică și capacitatea lor de a găsi și propune soluții creative la problemele pe care le întâmpină societatea: „În acest sens, un examen de bacalaureat relevant pentru România, ca țară a Uniunii Europene, este unul care evaluează mai ales competențele cheie promovate de Uniunea Europeană. Competențe precum cele de literaţie, de comunicare în mai multe limbi, matematice, științifice și, desigur, digitale și civice”.

Formula de bacalaureat propusă în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, adaugă Marilen Pirtea, devine relevantă prin faptul că vizează evaluarea principalelor competențe-cheie pe care Uniunea Europeană le promovează. În acest nou proiect de lege, adaugă el, evaluarea implică, alături de proba principală din limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane, și o probă pentru testarea competențelor de comunicare în două limbi străine, dar și o probă pentru evaluarea competențelor digitale, alături de proba principală.

Este adevărat că această formulă de bacalaureat lasă în plan secundar evaluarea competențelor specifice diferitelor specializări liceale. Acest aspect este însă, din punctul meu de vedere, unul pozitiv. În primul rând, pentru cei care doresc să-și testeze competențele de specialitate, ori acolo unde chiar este necesară o evaluare finală (cum ar putea fi cazul liceelor vocaționale), va exista opțiunea unui examen național”, mai spune deputatul liberal.

O abordare a examenului de Bacalaureat axată preponderent pe evaluarea competențelor-cheie asociate integrării în societatea contemporană se regăsește în sisteme de învățământ performante, precum cele din SUA și Australia, ori cel din Estonia, care, după ultimele rezultate la testele PISA, poate fi considerat drept revelația educațională a ultimilor ani, mai spune Marilen Pirtea: „Așadar, în acest context, proiectul de lege se legitimează într-o practică internațională consacrată, înțeleasă ca abordare generală a examenului de bacalaureat”.

Deputatul PNL Marilen Pirtea îi invită pe toţi cei interesați de pachetul legislativ al reformei educație să transmită la Comisia de Educație și Cercetare a PNL observații atât prevederile referitoare la învățământul preuniversitar, cât și pentru cele care vizează învățământul superior. PNL a lansat şi o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro.

 

Print Friendly, PDF & Email