Mai degrabă decât pe seminarii, pliante şi afişe, fondurile europene ar fi trebuit să se îndrepte spre unele dintre cele mai spinoase probleme, ocuparea forţei de muncă fiind una dintre ele, în contextul în care structurile de specialitate recunosc că există o creştere a numărului de tineri fără studii şi ocupaţie. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă susţine că este constrânsă de numărul redus de funcţionari care pot fi mobilizaţi să facă management de proiect, şi de lipsa unui compartiment de specialitate.

Nevoie de expertiză şi specialişti

Timişul nu este unul dintre judeţele afectate de o rată foarte mare a şomajului. Totuşi, după cum recunosc chiar reprezentanţii structurilor de specialitate ale Ministerului Muncii, există tendinţe îngrijorătoare, cum ar fi cea de creştere a numărului tinerilor fără ocupaţie şi studii.

În acest context, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş, ar trebui să fie una dintre instituţiile care implementează cu prioritate proiecte cu fonduri europene. Totuşi, în raportul de final de an, AJOFM Timiş anunţă că are o problemă legată de numărul funcţionarilor care pot implementa proiecte europene, şi expertiza acestora. „Agenţia nu are capacitate necesară pentru scrierea şi implementarea unor proiecte,  îndeosebi în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, destinat cu precădere Serviciului Public de Ocupare, cu efecte negative asupra posibilităţii creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene şi nici nu dispune de personal specializat cu experienţă, îndeosebi pentru a ocupa poziţii cheie în cadrul echipelor de management a proiectelor cu finanţare europeană”, precizează reprezentanţii instituţiei.

Directorul instituţiei, Marcel Miclău, spune că a trimis majoritatea funcţionarilor la stagii de pregătire pentru managementul proiectelor cu fonduri europene, trebuind ca respectivii funcţionari să acumuleze şi experienţa necesară pentru implementarea unor astfel de proiecte. „De asemenea, nu există un compartiment de specialitate, cu care ar fi mult mai uşoară implementarea unor proiecte. Astfel, pe lângă atribuţiile lor, funcţionarii din cadrul AJOFM fac şi management de proiect, pentru că nu există posturi dedicate în organigramă. Să nu uităm că avem 40 de funcţionari, dintre care 14 în teritoriu”, mai spune Marcel Miclău.

Lucrurile s-ar putea schimba însă, în perspectivă, existând în momentul de faţă la nivel naţional, dar şi local intenţia de a se implementa proiecte dedicate unei categorii foarte clare: tinerii care nu au nici studii finalizate, nici loc de muncă. „La nivel naţional sunt peste 400.000 de tineri în această situaţie. De aceea, avem în intenţie în Timiş implementarea a două proiecte dedicate acestui grupă ţintă. Oricum, faţă de alte instituţii, inclusiv subordonate Ministerului Muncii, care nu au nici măcar un proiect noi avem destule proiecte cu fonduri europene implementate în ultimii ani”, precizează directorul AJOFM Timiş.

Criză de personal perpetuată

Numărul insuficient de funcţionari pe segmentul de implementare de proiecte cu fonduri europene este suprapus cu criza de personal care se manifestă la nivelul multor structuri locale din subordinea Ministerului Muncii.

Şi reprezentanţii AJOFM Timiş spun că numărul de personal nu este suficient în raport cu numărul de clienţi ai serviciilor furnizate (la nivelul primelor 11 luni ale anului 2015 au fost  27.891de persoane înregistrate, 3.695 de angajatori, care au depus 19.170 de oferte locuri de muncă vacante, o dinamică a şomerilor de 56.827 de persoane, din care încadraţi 24.283 de persoane). „Ca atare, agenţia nu poate oferi servicii beneficiarilor din toate comunităţile, nu poate oferi servicii calitativ superioare, cum ar fi, de exemplu, servicii de consiliere personalizată şi nu are capacitate în realizarea de anchete sociologice şi prognoze privind piaţa muncii”, spun oficialii AJOFM Timiş.

Reprezentanţii instituţiei mai amintesc, în acelaşi context, că nu există structuri ale agenţiilor de ocupare în toate comunităţile sau unităţile administrativ – teritoriale nou create de tip oraş, o acoperire cât de cât echilibrată a judeţului, iar unele structuri care au existat la nivel de agenţii locale, s-au transformat în puncte de lucru, ca urmare a disponibilizării a jumătate din personal la  nivelul anului 2010.