Declinul demografic se acutizează în Timiş, se arată în ultimul Raport privind starea de sănătate a populaţiei. De vină ar fi, cred autorii documentului, şi modelul „tradiţional” local de un copil pe familie.

O problemă viitoare mare

La solicitarea administraţiei judeţene, s-a finalizat recent o analiză a stării de sănătate a populaţiei din Timiş, care arată că declinul demografic începe să fie unul accentuat în Timiş, unde în ultimii ani rata natalităţii a scăzut constant sub cea a mortalităţii.

Pentru acutizarea locală a acestei probleme, cred autorii documentului, ar fi de vină şi modelul familial local, care nu este unul care să favorizeze familiile mari. „Nivelul constant mai mic al natalităţii în judeţul Timiş faţă de media pe ţară, este influenţat de persistenţa modelului tradiţional demografic cu un copil pe familie, de structura de vârstă a populaţiei, de modelul cultural specific a zonelor de mozaic etnic la nivel naţional”, se menţionează în raport.

Anul trecut, în Timiş s-au născut 8.519 copii, dintre care 4.349 de băieţi şi 4.170 de fete. Vârsta medie a mamelor a fost de 28,5 ani, iar din totalul de mame care au născut, 82,6 aveau domiciliul stabil în Timiş.

Nu este lipsit de relevanţă faptul că raportul dintre numărul de naşteri şi cel al avortului la cerere, raportate de unităţile sanitare publice, este de 130 avorturi la 100 naşteri. „E o rată foarte mare, de neexplicat într-o ţară din UE şi care arată grave carenţe în educaţia contraceptivă, planningul familial şi se impun măsuri urgente de reactivare a cabinetelor de planning familial şi de educaţie a populaţiei. Ceea ce este grav este că, întreruperile de sarcini au loc între vârsta de 25-29 ani. Dacă la această perioadă rămân sechele după avort, înseamnă că natalitatea va scădea şi mai mult”, spune, pe această temă, medicul Dan Poenaru, care a prezentat raportul în plenul Consiliului Judeţean Timiş.

În ceea ce priveşte mortalitatea, în 2015, au fost înregistrate 8.790 de decese generale. Vârsta medie la deces a fost 71.85 de ani cu diferenţa semnificativă între bărbaţi şi femei. Se continuă tendinţa legată de faptul că mor mai mulţi bărbaţi decât femei şi bărbaţii mor la o vârsta mai mică decât femeile. Principalele cauze de deces în Timiş rămân bolile cardiovasculare, pe locul doi – tumorile, iar pe locul trei – afecţiunile aparatului respirator, modelul fiind identic şi pentru populaţia masculină şi pentru cea feminină.

Sporul natural al populaţiei, calculat ca diferenţă între numărul naşterilor şi al deceselor generale a avut în anul 2015 o valoare de minus 217. În Timiş, sporul natural negativ persistă de o lungă perioadă de timp.

„Natalitatea nu va creşte niciodată dacă tinerilor nu li se oferă locuinţe, loc de muncă. Şi fără bani nu se poate face nimic. Sănătatea costă peste tot în lume. Spitalele sunt consumatoare, nu producătoare de bani”, s-a mai precizat, cu ocazia prezentării materialului la CJ Timiş.

Numărul de pensionari, constant

Dacă aceste tendinţe de declin demografic se menţin în timp, rezultatele se vor vedea în toate segmentele societăţii, primul afectat fiind, evident, sistemul public de pensii.

În momentul de faţă, de la an la an, numărul de pensionari este în creştere uşoară. „În octombrie avem în evidenţe 157.087 de pensionari. Prin comparaţie, anul trecut, în octombrie, am avut 156.999. Nu este o creştere spectaculoasă. Creşterea a fost ponderată şi de creşterea graduală a vârstei de pensionare”, spune Viorel Popa, şeful Serviciului resurse umane, comunicare şi relaţii publice a Casei Judeţene de Pensii Timiş. Conform unor reprezentanţi ai CJP Timiş, o creştere spectaculoasă a numărului de pensionari este aşteptată abia din momentul în care va începe pensionarea „decreţeilor”, copiii rezultaţi în urma politicilor de creştere a natalităţii promovate de autorităţile comuniste în anii '70-'80. În condiţiile unui declin demografic ulterior accentuat, probabil că plata pensiilor acestei categorii viitoare de pensionari va fi cea mai mare provocare a sistemului public de pensii.