Parchetul General – singura instituţie care confirmă că a primit de la SRI informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor – spune că majoritatea dosarelor în care au fost folosite aceste documente sunt în curs de soluţionare la DNA. DNA evită, însă, răspunsurile clare.

Scriam recent despre răspunsurile pe care mai multe instituţii ale statului ni le-au dat, după ce le solicitasem detalii privind problematica infecţiilor nosocomiale din spitale. La scurt timp după izbucnirea scandalului Hexi-Pharma, SRI anunţa public că, în ultimii cinci ani, a trimis în jur de 500 de informări privind diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor – de la Președinție, Guvern, Parlament, la organe de urmărire penală şi la autorități locale. Cum unii dintre destinatari au declarat că nu au primit astfel de note şi cum au fost oferite informaţii clare în privinţa destinatarilor, am solicitat mai multor instituţii ale statului – printre altele, DNA, Parchet General, DIICOT, Guvern, Ministerul Sănătăţii, – să ne comunice câte informări pe această temă au primit de la SRI, în ultimii cinci ani, data primirii lor şi decizia luată.

Articolul poate fi citit aici: Instituţiile statului fac zid în jurul informărilor SRI privind problematica infecţiilor nosocomiale din spitale

La vremea respectivă, DNA declara că nu are în competenţă infracţiuni ce pun în pericol sănătatea publică ori infracţiuni cauzatoare de moarte şi menţiona că acest conţinut al sesizărilor, indiferent de felul lor (sesizări din oficiu, plângeri sau denunţuri) nu poate reprezenta criteriu statistic de gestionare a datelor referitoare la cauzele penale instrumentate.

La aceleaşi întrebări, Parchetul General ne transmitea că, „în perioada 2009 – 2015, s-au trimis de către SRI unităţilor de parchet un număr de 21 de documente cu caracter de informare. Acestea aveau ca obiect existenţa unor date privind nereguli în procedura de încheiere a unor contracte de achiziţie publică de către unităţi/instituţii medicale cu diverse societăţi comerciale, între care şi SC Hexi Pharma SRL. Datele mai relevă faptul că majoritatea dosarelor în care au fost folosite aceste documente sunt în curs de soluţionare în cadrul DNA, structura centrală şi teritorială.”

Rezumativ deci, Parchetul General – singura instituţie care a comunicat ceva concret pe această temă – anunţa că în perioada 2009 – 2015 a primit 21 de note informative de la SRI. Şi că majoritatea dosarelor în care au fost folosite aceste documente sunt în curs de soluţionare la DNA. Nu a comunicat, însă, perioada exactă în care SRI a trimis Parchetului General fiecare dintre cele 21 de documente cu caracter de informare.

După acest răspuns, am trimis o nouă solicitare de informaţii la DNA, întrebând:

1. Câte astfel de dosare privind nereguli în procedura de încheiere a unor contracte de achiziţie publică de către unităţi/instituţii medicale cu diverse societăţi comerciale, între care şi SC Hexi Pharma SRL, are DNA pe rol?

2. Câte vizează Hexi Pharma SRL?

3. În cazul câtora dintre aceste dosare Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a declinat competenţa în favoarea DNA?

4. Când au fost înregistrate aceste dosare la DNA?

5. Câte dintre aceste dosare au fost trimise în judecată?

Iată ce răspunde DNA:

„Informațiile solicitate la punctul 1) nu vă pot fi puse la dispoziţie întrucât respectivele date nu reprezintă criterii statistice, gestionate de instituţia noastră”. Şi suntem îndrumaţi spre secțiunea “Comunicate – urmărire penală”, pentru a găsi informații despre cauze penale aflate în diferite  faze procesuale.

La cea de-a doua întrebare ni se transmite că, în acest moment, alte informații referitoare la stadiul anchetei, cu excepția celor mediatizate prin intermediul comunicatului de presă din 2 iunie 2016, nu pot fi oferite.

La întrebarea: În cazul câtora dintre aceste dosare Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a declinat competenţa în favoarea DNA?, ni se transmite că, pentru a intra în posesia informațiilor solicitate, să ne adresăm „instituției despre care aveți cunoștință că ar fi dispus soluțiile respective.”

Interesant este şi răspunsul care înglobează întrebările 4 şi 5 – Când au fost înregistrate aceste dosare la DNA? şi Câte dintre aceste dosare au fost trimise în judecată?: „Referitor la punctele 4) și 5) din cererea dvs., vă transmitem că DNA primeşte în mod constant informări de la serviciile de informaţii pe diferite aspecte susceptibile a face obiectul unor dosare penale”. Şi, ni se mai comunică, procurorii analizează aceste informări şi, acolo unde consideră că sunt indicii de comitere, a unor fapte penale de competenţa DNA, dispun sesizarea din oficiu şi deschid investigaţia penală. „Sesizările din oficiu au ca obiect strict infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei, aflate în competenţa de soluţionare a DNA. Subliniem că DNA nu are în competenţă infracţiuni care pun în pericol sănătatea publică ori infracţiuni cauzatoare de moarte.”

Iar răspunsul se încheie astfel: „Pentru a intra în posesia informaţiilor solicitate, vă rugăm să vă adresaţi instituţiei emitente, respectiv SRI, fiind singura în măsură să se pronunţe asupra caracterului public/ nepublic al acestora.”

Pentru reamintire, când am solicitat SRI să facă publică lista completă cu numele instituţiilor şi data la care fiecare dintre ele a primit informările, a refuzat să ne-o comunice „În conformitate cu obligațiile legale ce revin SRI, informațiile care fac obiectul solicitării dumneavoastră, precum și aspecte suplimentare au fost transmise Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, instituție care a remis deja trei comunicate de presă referitoare la subiect”, ni se transmitea.

Punând aceste informaţii cap la cap, rămân nişte semne de întrebare. De exemplu, când a primit Parchetul General acele 21 de note informative de la SRI? În ultimii trei ani? Sau mai repede? Sau: de ce DNA nu răspunde concis, după modelul Parchetului General, cum spuneam, singura instituţie care a comunicat ceva concret pe această temă? Ori: De ce a refuzat SRI să facă publică lista completă cu numele instituţiilor şi data la care fiecare dintre ele a primit informările? Dacă o făcea era simplu de văzut cine şi când a primit informaţii şi care instituţii le-au analizat şi le-au fructificat şi câte le-au ignorat, din varii motive.