De ce doar Titus Corlăţean?

Melania-CInceaDNA cere, în dosarul „Votul din Diaspora”, începerea urmăririi penale a lui Titus Corlăţean, în calitate de fost ministru de Externe. Dat fiind că MAE s-a comportat discreţionar şi în turul întâi al prezidenţialelor din 2014, şi în al doilea, întrebarea este de ce doar Titus Corlăţean?

 

Între cele două tururi de scrutin prezidenţial din noiembrie 2014, pe fondul scandalului „Votul din diaspora”, Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe la vremea aceea, demisiona. Scriam atunci că demisia lui de la conducerea MAE nu rezolvă fondul problemei, atâta timp cât românii din diaspora aveau la dispoziţie, şi în turul doi, la fel de puţine secţii de votare, şi că nici nu putea fi catalogată ca fiind un gest de onoare, părând mai degrabă o demisie la umbra Codului Penal. Era o demisie care venise abia la opt zile după scandalul public declanşat de votul din primul tur. La şapte zile după ce premierul Victor Ponta declara că refuză să-l demită şi că va destitui „toată echipa MAE”, dar asta numai dacă în turul doi se vor repeta problemele din turul întâi. La patru zile după ce BEC confirma public că era de competenţa MAE să deschidă noi secţii de votare în străinătate, dar staff-ul ministerului se încăpăţâna să nu remedieze problema, susţinând că nu are ce face. Şi la o zi după ce tot MAE, ignorând declaraţia BEC, anunţa că nu suplimentează numărul secţiilor de votare, în turul doi. Ba, mai mult, lua decizia detaşării în străinătate a 800 de angajaţi ai MAE, astfel nefăcând altceva decât să sporească aglomeraţia din secţiile de vot şi să majoreze cheltuielile din banul public.

Turul doi al prezidenţialelor a confirmat, deci, că demisia lui Titus Corlăţean de la vârful MAE nu a rezolvat problema. Situaţia din turul întâi – când sute de mii de români din străinătate fuseseră împiedicaţi să voteze şi umiliţi chiar de către reprezentanți ai Guvernului – s-a repetat. Iar proastei organizări din primul tur, i s-a adăugat şi decizia MAE de a închide secţiile de votare la ora 21. Asta, în ciuda numărului imens de români care stăteau la coadă de ore întregi şi care nu apucaseră să voteze și în ciuda faptului că Legea 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, ar fi permis prelungirea procesului electoral. Ceea ce s-a întâmplat în turul a doilea al prezidenţialelor a fost o dovadă în plus că la împiedicarea românilor din Diaspora să-şi exercite dreptul la vot nu s-a ajuns dintr-o eroare, ci deliberat, dintr-o strategie.

DNA confirmă, la un an şi jumătate după alegerile din noiembrie 2014, comiterea de ilegalităţi şi, indirect, faptul că demisia lui Titus Corlăţean nu a fost un gest de onoare, ci a fost cauzată de teama că lucrurile merseseră deja prea departe. Abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale sunt infracţiunile pentru care DNA cere, acum, Senatului încuviinţarea urmăririi penale a senatorului PSD Titus Corlăţean, în dosarul „Votul din diaspora 2014”. În calitate de ministru al Afacerilor Externe, spune DNA, Titus Corlățean ar fi organizat discreţionar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de PSD, partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul, explică DNA, ar consta în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, care a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de Victor Ponta, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, îi era defavorabil acestuia.

Dat fiind refuzul MAE de a suplimenta numărul de secţii de votare în turul al doilea – asta, în ciuda a ceea ce s-a întâmplat în primul tur şi în ciuda declaraţiei BEC că acest lucru e de datoria acestui minister –, ceea ce, cum afirmam, duce cu gândul că împiedicarea românilor din Diaspora să-şi exercite dreptul la vot nu s-a făcut dintr-o eroare, ci deliberat, dintr-o strategie, este ciudată luarea în discuţie a urmăririi penale doar pe numele lui Titus Corlăţean. În condiţiile în care, în turul al doilea al prezidenţialelor, MAE se afla sub altă conducere, cea a lui Teodor Meleşcanu, iar în ambele tururi, sub coordonarea primului-ministru Victor Ponta. Care, în calitate de candidat PSD la Preşedinţia României, trebuia să fie şi beneficiarul acestor decizii discreţionare ale celor doi miniştri de Externe.

 

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS