Controversatul proiect al Legii amnistiei şi graţierii a revenit recent în atenţia Camerei Deputaţilor, o dată cu propunerea unui deputat liberal privind introducerea pe ordinea de zi a acesteia, pentru a fi respinsă. Parlamentarii din arcul guvernamental au respins, însă, propunerea de includere a legii pe ordinea de zi, apreciind că revenirea asupra ei a fost doar o strategie de campanie, menită să plaseze Puterea într-o lumină nefavorabilă.
Un proiect de lege controversat, la care nu se renunţă, însă
Camera Deputaţilor a votat, zilele trecute, introducerea pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei şi graţierii, pentru a fi respinsă. Din 211 deputaţi, doar 81 s-au exprimat în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi, pentru ca acesta să fie respins, în vreme ce 122 de deputaţi, aparţinând grupurilor parlamentare ale PSD, UNPR, UDMR, PC, PLR şi Grupului Minorităţilor Naţionale au votat împotrivă.
Printre deputaţii care au votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei şi graţierii, pentru a fi respinsă, figurează şi numele deputaţilor PSD de Timiş Dorel Covaci, Sorin Stragea, Florin Bîrsăşteanu, deputatul UNPR Ion Răducanu, deputatul UDMR Molnar Zsolt, dar şi
deputatul Slavomir Gvozdenovici, de la Grupul Minorităţilor Naţionale.
I-am întrebat care au fost argumentele care le-au susţinut respectiva opţiune de vot.
Florin Bârsăşteanu: „Ţara merge cum vrea poporul”
Deputatul PSD Florin Bârsăşteanu spune că votul său negativ a vizat “o declaraţie politică a unui deputat din Opoziţie”, care, potrivit aprecierii sale, ar fi avut în vedere, „punerea în offside a iniţiatorilor legii”.
Acesta apreciază că readucerea în discuţie în acest moment a Legii amnistiei şi graţierii este o chestiune cu conotaţie politică. În fapt, însă, opinează Florin Bârsăşteanu, în forma în care a fost propusă, legea îşi propune măsuri pentru a rezolva actuala situaţie de supraaglomerare a penitenciarelor şi diminuarea numărului celor care dobândesc un statut de asistaţi social, ce trăiesc pe cheltuiala Statului român. Florin Bârsăşteanu mai spune că la originea propunerii ar fi stat şi considerente de ordin demografic, iniţiatorii ei – cei doi deputaţi de origine romă Nicolae Păun şi Mădălin Voicu – propunându-şi să mai reducă din numărul bărbaţilor de etnie romă care se află în prezent în penitenciare.
„Nu se pune problema şi nu îşi asumă nimeni graţierea celor condamnaţi pentru fapte de corupţie”, mai spune deputatul PSD Florin Bârsăşteanu, adaugând că, în niciun caz, nu este vorba despre o strategie de partid în acest sens. „Nu au fost discuţii în grupul nostru parlamentar pe această temă. În cele cinci luni de când sunt eu deputat, nu am auzit aşa ceva”, mai spune deputatul PSD Florin Bârsăşteanu. Care adaugă şi că o astfel de lege este necesară, însă dezbaterile pe marginea conţinutului ei nu trebuie purtate în perioada de campanie electorală, când “toate sunt cu conotaţie de campanie”. Dar, mai spune deputatul PSD, „ţara merge cum vrea poporul”, situaţie care ar fi fost probată şi de primul tur al alegerilor prezidenţiale, când o parte a alegătorilor a votat candidatul ACL Klaus Iohannis. Despre care Florin Bârsăşteanu spune că „îi are în spate” pe Vasile Blaga şi pe Cătălin Predoiu, care s-au făcut responsabili de tăierea salariilor şi a pensiilor şi de creşterea TVA de la 19% la 24%.
Slavomir Gvozdenovici: „Trebuie o lege a amnistiei, dar nu cu dedicaţie”
Reprezentant al Grupului Minorităţilor Naţionale, deputatul Slavomir Gvozdenovici spune că a plecat din sală în momentul în care Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor s-a retras pentru consultări. Când a revenit, procedurile de vot erau la final.
În ce priveşte votul pe marginea propunerii de introducere a Legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi, „sincer să fiu, nu îmi mai amintesc” şi adaugă că este de părere că „parlamentarii nu trebuie să se ascundă în spatele imunităţii” şi că, în ce priveşte o lege a amnistiei şi graţierii, aceasta trebuie să existe, dar „trebuie să fie corect făcută şi nu cu dedicaţie”.
Numele deputatului Slavomir Gvozdenovici figurează pe lista celor care au votat împotriva introducerii Legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
Molnar Zsolt: „Deputaţii din cele două tabere politice s-au folosit doar de lege, pentru a-şi exprima mesajele electorale”
Solicitat să îşi argumenteze opţiunea de vot în cazul respingerii propunerii de introducere pe ordinea de zi a Legii amnistiei şi graţierii, deputatul UDMR Molnar Zsolt a precizat că a fost prezent în sală la momentul votului şi a apreciat că „s-au lungit foarte mult discuţiile pe acest subiect”.
Acesta susţine că „cele două mari blocuri politice care stau în spatele celor doi candidaţi care au intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale s-au lansat în dezbateri politice pe marginea subiectului”. În aceste condiţii, mai spune el, „nu există un interes real pentru introducerea acestei legi pe ordinea de zi. Deputaţii din cele două tabere politice s-au folosit doar de ea, pentru a-şi exprima mesajele electorale”. Situaţie în care, argumentează deputatul UDMR, opţiunea sa a fost de a vota împotriva introducerii Legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi.„Nu e un subiect care să fie dezbătut în campanie electorală. Când discuţiile vor ajunge în acea fază (a dezbaterii – n. red.), evident că va exista şi un vot în Parlament pe acest proiect”.
Ion Răducanu: „E necesară o astfel de lege, pentru «amorţiţi», nu pentru corupţi”
Deputatul UNPR Ion Răducanu, prezent, luni, 27 octombrie, la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor, spune că neincluderea proiectului Legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi a avut drept motiv o chestiune procedurală. Potrivit regulamentului de funcţionare a Camerei Deputaţilor, argumentează el, introducerea unui proiect de lege pe ordinea de zi a Camerei este imposibilă fără o decizie a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi a comitetului liderilor partidelor politice. Această decizie, însă, mai spune deputatul UNPR, nu exista în ceea ce priveşte Legea amnistiei şi graţierii la începutul şedinţei de plen din 27 octombrie.
Ion Răducanu mai spune că discuţiile pe marginea acestui proiect ar fi pornit de la o propunere făcută de un deputat liberal, care ar fi dorit astfel să demonstreze că “reprezentanţii PSD apără corupţii”. „Proiectul de lege nu putea fi introdus pe ordinea de zi din punctul de vedere al regulamentului Camerei Deputaţilor”, mai spune deputatul UNPR, argumentând că, pentru şedinţa de luni, proiectul în cauză nici măcar nu era pregătit să intre în dezbatere, lipsindu-i rapoartele şi avizele necesare de la comisiile de specialitate. “A fost un joc de glezne. (…) Zgonea a procedat conform regulamentului Camerei Deputaţilor”, susţine Ion Răducanu.
Acesta mai spune că, în forma sa iniţială, proiectul viza posibilitatea graţierii şi amnistierii celor condamnaţi pentru infracţiuni minore şi “în niciun caz pe condamnaţii pentru fapte de corupţie”. Iar modificările aduse proiectului iniţial, operate în „marţea neagră” – care prevedeau creşterea la şapte, respectiv opt ani a termenelor legale prevăzute pentru graţieri şi amnistieri – ar fi fost făcute la iniţiativa unui grup de parlamentari, printre care s-au numărat deputaţii PNL Tudor Chiuariu şi Relu Fenechiu.
„Amnistia şi graţierea sunt prevăzute în Codul Penal şi în Constituţie”, mai spune Ion Răducanu, potrivit aprecierii căruia un subiect de acest fel „trebuie luat în discuţie, însă nu împotriva legii”, ci pentru a asigura condiţii decente în puşcăriile devenite supraaglomerate. Deputatul UNPR se declară împotriva graţierii recidiviştilor şi a celor condamnaţi pentru fapte de corupţie şi spune că, în acest moment, „proiectul de lege are aviz negativ de la Guvern”, astfel încât nu există pericolul ca legea să treacă în următoarele câteva luni. „E necesară o astfel de lege, pentru «amorţiţi», nu pentru corupţi. Cine credeţi că are curajul să îşi asume aşa ceva?”, întreabă deputatul UNPR Ion Răducanu. Acesta precizează şi că, în partidul din care face parte, „nimeni nu a discutat cu noi ca să se introducă această lege pe ordinea de zi”.
Sorin Stragea: “Readucerea în discuţie a legii amnistiei şi graţierii, un subiect conotat politic”
Deputatul PSD Sorin Stragea, care este şi secretar al Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor, a declarat că a fost prezent în sală, luni, 27 octombrie, la votul privind propunerea de includere pe ordinea de zi a Legii amnistiei şi graţierii. Acesta şi-a argumentat votul negativ prin aceea că s-ar fi încercat din nou aducerea acestui subiect pe ordinea de zi, din motive electorale, de către Opoziţie. “Proiectul acesta nu este iniţiat de Guvern, nici de Ministerul Justiţiei”, explică el, adăugând că „propunerea de lege a amnistiei şi graţierii vine din partea a doi colegi de-ai noştri, întâmplător ambii de etnie romă, deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu”.
Acesta mai spune că proiectul de lege i-ar viza, de aceea, cu precădere pe cetăţenii de etnie romă condamnaţi pentru “fapte mărunte”. În plus, mai spune el, proiectul de lege, în forma propusă, “îi exceptează pe corupţi şi recidivişti”. Aşa încât, apreciază el, a acuza faptul că „noi (reprezentanţii PSD – n.r.) apărăm corupţii” este o dezinformare, iar readucerea în discuţie a legii ar fi fost „un subiect conotat politic, motivat de campania electorală”.
Acesta susţine că va fi necesară reluarea discuţiilor despre adoptarea unei legi a amnistiei şi graţierii, pentru a face „condiţii umane în închisori. Starea de libertate este o stare normală în legislaţia europeană, graţierea este un drept prevăzut de Constituţie”. Context în care, mai spune Sorin Stragea, România va trebui să ia măsuri, pentru că „orice ţară are o politică penală” şi pentru că există deja numeroase plângeri la CEDO referitoare la condiţiile improprii din penitenciare.
Vicepreşedinet PNL Mihai Voicu: „Din cei 74 de deputaţi PSD care au respins proiectul, 40 au dosare penale”
Controversele pe marginea proiectului Legii amnistiei şi graţierii au început în decembrie 2013, când reprezentanţii Puterii au încercat să forţeze trecerea prin Parlament a proiectului de lege privind amnistia şi graţierea.
Vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a apreciat, după respingerea propunerii de includere a proiectului Legii amnistiei şi graţierii de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, că în PSD există o „preocupare deosebită” pentru adoptarea Legii amnistiei şi graţierii.
Liberalul Mihai Voicu a relatat şi că lunea trecută, în plenul Camerei Deputaţilor, liderii de grup ai PNL şi PDL, George Scutaru şi Tinel Gheorghe, au solicitat introducerea pe ordinea de zi a Legii amnistiei şi graţierii, în vederea respingerii acestui act normativ.
Potrivit statisticii făcute publice după vot, din 50 de deputaţi PNL prezenţi, 48 au votat pentru introducerea legii pe ordinea de zi, doi nefiind prezenţi în sală la momentul votului, în vreme ce, de la PDL, din 13 deputaţi prezenţi, toţi au votat pentru introducerea legii pe ordinea de zi.Din şase deputaţi PP-DD prezenţi în sală, cinci au votat pentru şi doar unul a votat împotriva introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi.
Situaţia a fost, însă, diferită în ce priveşte votul reprezentanţilor partidelor aflate la Putere. 74 de deputaţi PSD au votat împotriva introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi. Acestora li s-au alăturat cei 13 deputaţi ai UNPR, care au votat, cu toţii, împotrivă, cei nouă deputaţi ai UDMR, care au procedat similar, şi 15 dintre cei 17 reprezentanţi ai grupului de deputaţi ai PC şi PLR. Un singur reprezentant al grupului PC-PLR a votat în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, un alt reprezentant figurând ca fiind absent.
Mihai Voicu mai spune că, din totalul celor 74 de deputaţi PSD care au respins proiectul de pe ordinea de zi, 40 pot fi subiecţi ai unei viitoare legi a amnistiei şi graţierii, aceştia având dosare ce merg de la situaţii de incompatibilitate la acuzaţii de furt calificat, abuz în serviciu şi uz de fals. În plus, mai spune el, dintre cei 13 deputaţi UNPR care au votat luni împotriva introducerii pe ordinea de zi a legii amnistiei şi graţierii, şapte figurează în astfel de anchete. În vreme ce cinci dintre cei 15 deputaţi PC care au votat împotriva acestei solicitări speră, la rândul lor, să fie aprobată cât mai urgent legea amnistiei şi graţierii.
Mihai Voicu a mai explicat că “acest procent de 50% dintre cei prezenţi din partea arcului guvernamental care au astfel de probleme se regăseşte şi în Biroul Politic Naţional al PSD, unde este cam acelaşi procent – 50% din membrii BPN al PSD sunt fie cu urmăriri penale începute, fie cu solicitări de urmăriri penale, fie cu cereri de arestare”.
Vicepreşedintele PNL s-a referit şi la faptul că, dat fiind intervalul de aproape 50 de zile scurs de la solicitarea venită din partea reprezentanţiilor ACL vizând introducerea legii amnistiei şi graţierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a fi respinsă, este de presupus că, în cazul în care premierul Victor Ponta va câştiga alegerile prezidenţiale, acesta va promulga legea. Şi a adăugat că, în general, termenul de vot pentru o astfel de lege este de cinci zile.
Ultimele comentarii